RECENZII

Neguţătorul din Veneţia (2004)
Merchant of Venice

Regia: Michael Radford Roluri principale: Al Pacino, Jeremy Irons, Joseph Fiennes, Lynn Collins Gen: Comedie, Dramă Durata: 138 Rating: A-III (R) Producător: Arclight Films Premiera în România: 02.09.2005 Sit oficial: http://www.sonypictures.com/classics/mer... Imagini: din film IMDB: info imdb

Recenzie

Este Shylock, faimosul personaj al lui Shakespeare un monstru inuman dornic de sânge, sau este un evreu-victimă, care se răzbună pe bună dreptate pentru anii de abuzuri din partea creştinilor? Aceasta este dilema care a ţinut clasica piesă de teatru a lui Shakespeare departe de marele ecran timp de decenii, în timp ce teatrele şi televiziunile au avut numeroase reluări, fiecare înclinând mai mult spre al doilea răspuns. În aceeaşi direcţie merge şi regizorul Michael Radford şi starul Al Pacino ca Shylock în prima adaptare pentru marele ecran.

"Neguţătorul din Veneţia" este filmat la Veneţia, ceea ce îi dă o atmosferă extrem de fidelă - uneori murdară ca un canal veneţian. Desigur textele au trebuit reduse pentru film, dar fără daune prea mari, rezultând un film captivant, uneori prea sobru şi liniştit. Pentru a respecta principiul american al "political correctness", filmul se deschide amintind audienţei că "intoleranţa faţă de evrei era un fapt obişnuit în secolul al XVI-lea", după care se descrie cum aceştia erau obligaţi să trăiască în ghetouri.

Suntem în 1596, iar tânărul Bassanio (Joseph Fiennes) îi mărturiseşte prietenului său, un bogat comerciant pe nume Antonio (Jeremy Irons), că este îndrăgostit de nobila femeie Portia (Lynn Collins), şi îi cere lui Antonio un împrumut pentru a-i putea câştiga inima. Acesta stă rău cu banii în acel moment, dar aşteaptă trei corăbii cu bogăţii, ce ar trebui să ajungă în următoarele luni. Cei doi bărbaţi - care în această ecranizare sunt în relaţii foarte apropiate, încât îi vedem chiar sărutându-se - se adresează atunci lui Shylock, cămătarul, pentru a împrumuta 3.000 de ducaţi. Shylock este de acord cu împrumutul, cu condiţia trecută în contract că dacă Antonio nu poate să plătească suma la timpul cuvenit, Shylock poate să ia un pound (circa jumătate de kilogram) din carnea lui. Între timp, fiica lui Shylock, Jessica (Zuleikha Robinson), se îndrăgosteşte de Christian Lorenzo (Charlie Cox), cu care şi fuge, spre durerea tatălui ei.

După trei luni de la încheierea contractului cu Shylock, navele lui Antonio par a fi dispărut pe mare, iar Shylock insistă pe respectarea contractului, adică pe "extragerea" de carne, care l-ar omorî pe Antonio. Bassanio îi spune lui Portia, între timp măritată, întreaga poveste a prieteniei cu Antonio şi a sacrificiului acestuia în numele său. Se ajunge la proces, iar Portia şi Nerissa vin la tribunal deghizate în bărbaţi. Ei (în fapt ele) îi oferă lui Shylock dublu sumei datorate, dar cămătarul refuză. În timpul acestui proces ţine Portia faimosul discurs despre milă, citat la fel de des ca unele pasaje biblice. Shylock este pornit spre răzbunare, şi tocmai când Portia pare convinsă că nu are cum să îl scape pe Antonio, reuşeşte să îl încuie pe Shylock cu un detaliu "tehnic". Dacă, spune ea, tăind un pound din carnea lui Antonio, cămătarul varsă chiar şi un strop de "sânge creştin", toate bunurile îi vor fi confiscate.

Pacino ofertă o minunată interpretare, cu o convingătoare cadenţă evreiască în discurs. Modul în care reflectă trăirile interioare, înfrângerea, umilirea, sunt uimitoare. Nou venita Collins se descurcă splendid dându-i viaţă lui Portia. Collins este la începutul filmului întruchiparea graţiei şi a iubirii, iar mai apoi, cu mustăcioara falsă, reuşeşte să fie credibilă şi la tribunal. Irons este şi el excelent în rolul lui Antonio, iar groaza lui, la gândul că poate pierde o parte din carnea sa, dacă nu toată viaţa, i se citeşte pe faţă. Nici Fiennes nu este mai prejos, întregind această distribuţie de zile mari. Aluziile despre relaţia homosexuală dintre Antonio şi Bassanio nu sunt noi, fiind folosite şi în alte ecranizări pentru televiziune sau în puneri în scenă pentru a explica de ce Antonio şi-ar pune carnea la bătaie pentru prietenul său. Şi tot la capitolul sexual, trebuie amintite unele scene cu prostituate dezbrăcate în partea de sus, scene gratuite, oricât de multă autenticitate ar crede unii că dau filmului.

Trăgând concluzia, povestea este bine spusă şi va plăcea iubitorilor de teatru şi "fanilor" lui Shakespeare, precum şi elevilor şi studenţilor care învaţă despre acest mare scriitor. Datorită unor scene cu nuditate şi unor conotaţii sexuale, Biroul pentru Film al Conferinţei Episcopilor Catolici Americani clasifică filmul cu A-III - adică pentru adulţi. Asociaţia Americană pentru Filme îl clasifică cu R - adică acces restricţionat.