RECENZII

Ultimele zile ale lui Hitler (2004)
Der Untergang (The Downfall: Hitler and the End of the Third Reich)

Regia: Oliver Hirschbiegel Roluri principale: Bruno Ganz, Alexandra Maria Lara Gen: Dramă, Război Durata: 150 Rating: A-III (R) Producător: Constantin Film Produktion GmbH Premiera în România: 10.06.2005 Sit oficial: http://www.deruntergang-special.film.de/ IMDB: info imdb

Recenzie

Istoria celui mai mârşav dictator, Adolf Hitler, a fost sursă pentru numeroase producţii cinematografice hollywoodiene şi britanice, dar "Ultimele zile ale lui Hitler" este primul film german care îl are pe Hitler în centru, de la filmul din 1956 al G.W. Pabst, "Der Letste Akt", care prezenta povestea ultimelor zile ale Fuhrer-ului din punctul de vedere al unui soldat obişnuit. Filmul lui Oliver Hirshbiegel, un nominalizat la Oscar la categoria film străin, este o vie şi autentică redare a atmosferei din 1945, când Hitler (interpretat de Bruno Ganz) era captiv într-un buncăr berlinez, deasupra căruia armata rusă punea punct celui de-al doilea război mondial.

Buncărul nu este însă o cămăruţă mică, ci un complex de săli, în care viaţa încearcă să meargă înainte cu lux şi mese elegante. Alte faimoase nume ale celui de-al treilea Reich, şi care împărtăşesc buncărul claustrofobic, sunt Heinrich Himmler (Ulrich Noethen), Hermann Fegelein (Thomas Kretschmann), Joseph Goebbels (Ulrich Matthes), Albert Speer (Heino Ferch). Pe măsură de Hitler îşi pierde raţiunea, el ajunge să creadă în curând vor fi cumva eliberaţi. Când într-un final îşi dă seama că lupta nu are sorţi de izbândă, începe să strige la comandaţii pe care el îi consideră a fi laşi, şi îşi exprimă speranţa că oraşul va fi distrus înainte ca ruşii să îl preia. Hitler cere ascultare totală, deşi sfârşitul este aproape. Când aude că cumnatul său, Fegelein, a părăsit buncărul, el insistă ca acesta să fie găsit şi ucis. Eva, amanta lui Hitler, îi cere să îi cruţe viaţa lui Fegelein, dar în final trebuie să accepte voinţa dictatorului. Bărbatul este dus lână un bordel şi executat rapid.

Cei care vor să vadă filmul pot fi liniştiţi: nu există nici o intenţie de glorificare a lui Hitler, chiar dacă filmul este german. La un moment dat, Hitler însuşi mărturiseşte cu mândrie că a "curăţat pământul de otrava evreiască". Filmul oferă mai multe poveşti în paralel, pe lângă cea a lui Hitler. Un personaj al unei astfel de povestiri paralele este un băiat, Peter, membru al mişcării hitleriste de tineret, care, în ciuda protestelor tatălui său, continuă să lupte pe stradă. Mai este şi profesorul Schenck (Christian Berkel), care se alătură profesorului Werner Haase (Matthias Habich) în asistarea bolnavilor şi a celor răniţi. Scenele de bombardament şi de luptă sunt intense, dar filmul nu (de)cade într-unul de acţiune: violenţa folosită în film este pentru a sublinia natura oribilă a războiului, în special asupra civililor inocenţi.

Trupele ruseşti se apropie tot mai mult, iar Hitler şi cu ceilalţi plănuiesc o sinucidere în grup, punând "onoarea" mai presus de orice. El şi Eva (căsătoriţi între timp în buncăr) vor lua otravă şi se vor împuşca în acelaşi timp. Hitler îi cere lui Otto Gunsche (Gotz Otto) să se asigure că trupurile lor vor arde, pentru a nu putea fi expuse de către învingători. Toate acestea sunt văzute prin ochii lui Traudl Junge (Alexandra Maria Lara), tânăra sa secretară personală. Filmul se bazează de fapt în parte pe cartea ei: "Până în ultima oră: ultima secretară a lui Hitler". O altă sursă a fost "În buncărul lui Hitler: ultimele zile ale celui de-al treilea Reich", de Joachim Fest. Traudl a stat cu el până la momentul sinuciderii, reuşind apoi să scape. Adevărata Traudl a murit în 2002, şi apare după finalul filmului, recunoscând că tinereţea ei nu este o scuză pentru ignorarea inumanelor acte ale lui Hitler.

Filmul german este impecabil la capitolul valori, şi ai impresia reală de participare la evenimente. Interpretările actoriceşti sunt de primă calitate. Ganz, care a studiat atent vocea lui Hitler, impresionează: acum este un bătrânel apatic, pentru ca după câteva momente să devină un maniac paranoic. Corinna Harfouch în rolul Magdei Goebbels înspăimântă: ea îşi ucide copiii pentru a-i proteja de ororile ce vor veni. Într-una dintre cele mai devastatoare scene din film, ea dă fiecărui copil un sirop pentru a-i adormi, apoi le pune în gură câte o pilulă cu cianură. Apoi îşi ia soţul afară şi se împuşcă fiecare. Şi toate acestea, pentru că nu îşi pot imagina cum ar putea trăi fără socialismul naţionalist! Filmul reuşeşte să ofere suspans, deşi fiecare spectator îi cunoaşte finalul.

Filmul conţine limbaj dur, mai multe sinucideri, violenţă specifică războaielor, scene de amputare, nuditate parţială, folosire de alcool şi ţigări. Biroul pentru Film al Conferinţei Episcopilor Catolici Americani clasifică filmul cu A-III - adică pentru adulţi. Asociaţia Americană pentru Filme îl clasifică cu R - adică acces restricţionat.