RECENZII

Candidatul altora (2004)
The Manchurian Candidate

Regia: Jonathan Demme Roluri principale: Denzel Washington, Liev Schreiber Gen: Dramă, Război Durata: 130 Rating: A-III (R) Producător: Paramount Pictures Premiera în România: 19.11.2004 Sit oficial: http://www.manchuriancandidatemovie.com/ IMDB: info imdb

Recenzie

Un veteran din războiul din golf, chinuit de coşmaruri legate de o misiune de luptă eşuată, caută răspunsuri, ajungând să descopere un adevăr înfricoşător, thriller-ul politic "The Manchurian Candidate" (Candidatul altora) (Paramount). Repunând în scenă filmul clasic din 1962 al lui John Frankenheimer, despre războiul rece, regizorul Jonathan Demme dă poveştii un aspect de secol XXI, împletind temeri legate de conspiraţii la nivelul guvernului şi anxietăţi de după 11 septembrie.

Aducând acţiunea din perioada războiului din Coreea în prezent, filmul îl are în rolul principal pe Denzel Washington ca maiorul Bennett Marco (rolul interpretat în original de Frank Sinatra), un soldat bântuit de coşmaruri legate de evenimentele petrecute în timpul unei misiuni din cadrul Operaţiunii Furtuna în Deşert din 1991. Diagnosticat ca având sindromul războiului din golf, Marco îşi petrece marea parte a timpului prezentând virtuţile eroice ale fostului său tovarăş de arme, decoratul sergent Raymond Shaw (Liev Schreiber), care a salvat, în urmă cu 12 ani, o mare parte din plutonul lor, dintr-o ambuscadă în Kuweitul ocupat de irakieni.

Dar oare chiar aşa s-a întâmplat? Suspiciunea încolţeşte în mintea lui Marco atunci când se întâlneşte cu un alt fost tovarăş de pluton, caporalul Al Melvin (Jeffrey Wright), despre care iniţial Marco crede că delirează. Totuşi, desenele macabre din caietul lui Melvin - transcrieri vizuale ale viselor sale tulburătoare - par în mod straniu să se potrivească cu coşmarurile lui Marco.

Între timp, Shaw a devenit o stea în urcare pe scena politică. Datorită statutului său de erou şi susţinerii de la spate din partea autoritarei sale mame, senatoarea neoconservatoare Eleanor Shaw (Meryl Streep), el este numit candidat la funcţia de vice-preşedinte. Jon Voight interpretează rolul senatorului Thomas Jordan, un om cu principii sănătoase, care a pierdut această candidatură în faţa lui Raymond Shaw. O întâlnire cu acesta din urmă întăreşte în Marco convingerea că plutonului lor i s-a întâmplat ceva îngrozitor, şi că într-un anume fel amintirile lor legate de evenimente au fost schimbate pentru a se încadra într-un scenariu fictiv pe care toţi îl consideră acum realitate.

În căutarea stăruitoare a adevărului, Marco începe să arunce lumină asupra unei conspiraţii care implică cele mai înalte coridoare ale puterii şi o corporaţie numită Manchurian Global, conspiraţie care dacă nu este oprită ar putea ameninţa chiar fundamentele democraţiei americane.

Păstrându-se structura filmului din 1962, există totuşi multe schimbări în noul film, dintre care câteva inevitabile: Coreea a devenit Kuwait; teama de terorism a înlocuit teama de comunism; hipnoza a făcut loc controlului minţilor cu ajutorul microcipurilor. Finalul a fost de asemenea modificat substanţial. Denzel Washington oferă un caz credibil de obsesie, în rolul unui om al cărui psihic scindat îşi pierde echilibrul. Schrieber este de asemenea convingător, iar Meryl Streep, călcând pe urmele Angelei Lansbury din original, aduce o anume tandreţe personajului, care surprinde prin capacitatea de a iubi. Filmul ridică întrebări intrigante privind rolul voinţei libere şi justificarea uciderii, şi menţine încrederea în omenire care se află la baza primului film.

Datorită câtorva scene cu violenţe şi torturi, precum şi limbajului brutal şi vulgar, Biroul pentru Film al Conferinţei Episcopilor Catolici Americani clasifică filmul cu A-III - adică pentru adulţi. Asociaţia Americană pentru Filme îl clasifică cu R - adică acces restricţionat.