PORUNCI 

Predici despre porunci
IPS Ioan Ploscaru

achizitionare: 19.11.2003; sursa: Casa de Editură Viața Creștină

capitolul urmatorCuprinscapitolul anterior 9 august 1990

Dragi credincioși,

Astăzi vă voi vorbi despre a treia poruncă dumnezeiască: "Adu-ți aminte să sfințești ziua Domnului".

Din câte se pare, porunca aceasta, dată de Dumnezeu lui Moise, a fost mai veche. Evreii din timpul acela țineau ziua Domnului ziua a șaptea, adică sâmbăta. Pentru că Dumnezeu zice: "Adu-ți aminte", iar eu nu-mi pot aduce aminte decât de un lucru trecut, reiese că ei și în trecut țineau ziua Domnului. Foarte probabil că o țineau și babilonienii. Noi știm că evreii țin sâmbăta, creștinii duminica, arabii vinerea, mongolii joia, păgânii din Noua Guinee miercurea. Probabil era o lege naturală ca, după un anumit timp, în săptămână să se țină o zi de odihnă.

Ce ne oprește această poruncă? Întâi ne oprește de la lucrurile servile. Sunt două feluri de lucruri: lucruri nobile și lucruri care se fac cu forța, cu efort fizic. Acestea se numesc servile: a săpa sau a ara. A citi, a calcula, a picta, acestea sunt lucruri nobile, pentru că nu cer un efort deosebit.

Dumnezeu oprește efortul mare pe care-l depune cineva când lucrează. Să nu fie omul exploatat, ci să aibă o zi de odihnă. S-a făcut o experiență. Cineva a plecat în călătorie și nu a ținut o zi de odihnă. A plecat altul, care a ținut ziua de odihnă. S-a observat că cel care nu a ținut ziua de odihnă a trebuit să renunțe la călătorie, pentru că nu au rezistat animalele, iar cel care a ținut ziua Domnului a putut face călătoria. Este în natura umană și animală nevoia de a avea o zi de odihnă la șapte zile.

Isus Cristos a luptat împotriva sâmbetei, pentru că evreii exagerau. Mântuitorul Isus Cristos a înviat în ziua de duminică. Tot duminică s-a coborât Sfântul Spirit asupra apostolilor. Creștinii țin ziua de duminică în cinstea Învierii Domnului. În timpul vieții Sale, Isus a fost tot timpul persecutat pentru că nu ținea sâmbăta. El de fapt ținea sâmbăta, numai cei ce interpretau legea, cărturarii, spuneau că nu ține sâmbăta.

Isus se duce într-o zi de sâmbătă la sinagogă. Acolo era un om cu mâna uscată. Toți erau cu ochii pe Isus, să vadă dacă îl va vindeca sâmbăta. Isus Cristos, știind gândurile lor, le-a pus o întrebare: "Este permis să faci sâmbăta bine sau rău?". Ei au tăcut. Atunci Isus a zis omului: "Vino în mijloc, întinde-ți mâna". El a întins-o și s-a făcut sănătoasă ca și cealaltă. Cei ce-l acuzau pe Isus că nu ține sâmbăta, au rămas rușinați. Mântuitorul le-a zis: "Dacă boul sau oaia ta cade în groapă sâmbăta, nu o scoți? Dar omul acesta, cu cât este mai de preț decât o oaie sau un bou? Deci se cuvine sâmbăta a face bine sau nu?".

Altădată, Mântuitorul a mers la scăldătoarea Betezda. Era tradiția că în această scăldătoare, din când în când, se cobora îngerul Domnului și tulbura apa, iar cine intra primul în ea se vindeca de orice boală. Era acolo un om bolnav de 38 de ani, paralizat pe pat; îl aduceau rudele și-l puneau acolo la scăldătoare, dar, până să vină cineva să-l arunce în scăldătoare, intra altul și se vindeca. Mântuitorul, trecând pe acolo, se uită la el și-l întrebă: "Vrei să te faci sănătos?". O întrebare de prisos, pentru că omul de aceea stătea acolo. Poate el aștepta ca lui Isus să i se facă milă și să-l ajute să sară primul. Dar, Mântuitorul i-a spus: "Ia-ți patul tău și du-te în casa ta!". El s-a ridicat, și-a luat patul și a plecat. Toți erau mânioși cum de a făcut lucrul acesta sâmbăta. Dar, ce-a făcut? Isus doar a vorbit. Pentru o vorbă, poți să acuzi pe cineva că nu ține sâmbăta?

Cea mai cunoscută minune împotriva sâmbetei este vindecarea orbului din naștere. Poate aceasta este și minunea descrisă mai pe larg de Evanghelia de la Ioan, cap. 9. Era un orb și apostolii îi pun întrebarea lui Isus: "Doamne, de ce este acesta orb; oare el a păcătuit sau părinții lui de s-a născut orb?". Se credea că o infirmitate este o pedeapsă a lui Dumnezeu. Mântuitorul Isus Cristos le spune: "Nici el nu este vinovat și nici părinții lui. S-a născut orb ca să se arate puterea lui Dumnezeu în el".

Isus a luat țărână, a scuipat și a făcut tină, a uns ochii orbului, apoi i-a zis: "Du-te și te spală în lacul Siloamului". Noroiul nu este un medicament pentru a vindeca ochii. Omul s-a dus, s-a spălat și a văzut. Era o zi de sâmbătă. Toți s-au mirat că l-a vindecat sâmbăta. Isus Cristos i-a întrebat: "Este bine să faci sâmbăta bine, sau rău?" L-au adus pe orb, iar unii, văzând că vede, ziceau că nu-i el, ci seamănă cu el, alții ziceau el este: El zicea: "Eu sunt!". L-au dus înaintea tribunalului pentru a spune cum s-a făcut sănătos. El a povestit cum Isus a pus tină pe ochi, s-a dus la Siloam, s-a spălat și a văzut. Au chemat pe părinții lui, care au spus același lucru, dar nu au susținut foarte tare, pentru că evreii au hotărât să-i scoată afară din sinagogă pe cei care vor mărturisi pe Isus Cristos ( In. 9, 2-23).

Oricine face un lucru servil îndelungat în ziua Domnului, comite un păcat, mai mare sau mai mic. Însă lucrurile nobile: a citi, a scrie, a desena, acestea nu sunt oprite duminica. În ziua de duminică omul este dator, conform poruncii bisericești, să meargă la biserică, să asculte Sfânta Liturghie întreagă și cu evlavie.

Un scriitor german, Stoltz, descrie o întâmplare. Un om ducea un car de fân într-o zi de duminică, pe când alții mergeau la biserică. Văzându-l pe acesta cu carul de fân, au strigat după el: "Ai călcat ceva, ai călcat ceva!". Omul s-a oprit, a coborât pentru că i s-a părut că a călcat cu carul peste ceva. Oamenii i-au spus: "Ai călcat porunca a treia: «Să cinstești ziua Domnului»". Omul și-a dat seama și a propus să nu mai calce ziua Domnului.

Eu vă îndemn ca, în ziua de duminică, totdeauna să faceți repaus și, mai ales, să ascultați Sfânta Liturghie întreagă și cu evlavia cuvenită. Amin!
 

 

 

© 2003-2007 - ProFamilia.ro - sit recomandat de Conferinta Episcopilor Catolici din Romania
situl include materiale cu diverse drepturi de autor: va rugam să le respectati
navigarea pe acest sit presupune acordul cu conditiile de folosire