PORUNCI

PORUNCILE DIVINE

PORUNCA A V-A (continuare)

Să nu ucizi.

1. A cincea poruncă ne mai interzice să-l scandalizăm pe aproapele nostru.

2. Trebuie să înţelegem prin scandalizare, orice acţiune, orice omisiune, care-l duce pe aproapele nostru la rău, fie că este ceva rău, fie pentru că pare să fie.

3. Ceea ce scandalizează mai ales pe aproapele nostru sunt: 1)cuvintele contrare religiei, carităţii şi purităţii; 2)sfaturile care tind să-i împingă pe ceilalţi la rău sau să-i abată de la a face bine.

4. Îl scandalizăm pe aproapele nostru procurând scrieri antireligioase şi imorale şi mai ales compunând noi înşine aceste scrieri.

5. Este un mare păcat să-ţi scandalizezi aproapele pentru că astfel provoci pierderea sufletelor pe care Isus Hristos le-a răscumpărat prin sângele Său şi pentru că de cele mai multe ori acest lucru este ireparabil.

6. Anumite persoane se scandalizează şi profită de ocazie pentru a face rău printr-un act care nu este rău în sine. Astfel fariseii se scandalizează de cele mai bune fapte ale Domnului Nostru sau ale ucenicilor Săi. În pasajul următor din Evanghelie, Sfântul Marcu ne citează după astfel de exemple:

Ioan Îi zise: Învăţătorule, noi am văzut pe unul scoţând demoni în Numele Tău, pe unul care nu ne urmează, am căutat să-l împiedicăm. Dar Isus a zis: Nu-l opriţi, pentru că nimeni nu poate face miracole în numele Meu şi apoi să vorbească rău de Mine. Căci cine nu este împotriva voastră este pentru voi. Şi oricine vă va da un pahar cu apă în numele Meu, pentru că sunteţi ai lui Hristos, adevărat vă zic vouă, nu-şi va pierde răsplata. Şi oricine va sminti pe vreunul dintre aceştia mai mici care crede în Mine, mai bine ar fi pentru el să i se lege o piatră de moară şi să fie aruncat în mare. Deci dacă mâna ta te supără, tai-o, căci mai bine este să intri ciung în viaţă decât să mergi, având două mâini, în gheena, în locul cel nestins, acolo unde viermele conştiinţei nu moare şi focul nu se stinge. Şi dacă piciorul tău te supără, taie-l, că mai bine este să intri şchiop în viaţa veşnică decât să fii aruncat, având două picioare, în gheena focului nestins, acolo unde viermele lor nu moare şi focul nu se stinge. Dacă ochiul tău te duce la păcat, scoate-l, căci mai bine este să intri cu un singur ochi în Împărăţia lui Dumnezeu decât, având doi ochi, să fii aruncat în gheena focului, acolo unde viermele conştiinţei nu moare şi focul lor nu se stinge. Căci toţi vor fi săraţi cu foc cum orice victimă este sărată cu sare. Sarea este bună, dar dacă sarea îşi pierde puterea, cu ce îi veţi da gust. Păstraţi bine sarea în voi şi trăiţi în pace unii cu ceilalţi. (Mc 9, 37-49)
Fariseii şi câţiva dintre cărturari, veniţi din Ierusalim, s-au adunat în jurul lui Isus. Şi văzând pe câţiva dintre ucenici mâncând pâine cu mâinile nespălate, i-au judecat. Căci fariseii şi toţi din Iudeea nu mănâncă fără să se spele des pe mâini, urmând prin aceasta datina străbunilor. Şi când se întorc de la piaţă nu mănâncă dacă nu s-au spălat şi mai sunt multe alte datini pe care le respectă: spălarea paharelor, a ulcioarelor şi a căldărilor de aramă şi a paturilor. Fariseii deci şi cărturarii L-au întrebat: De ce ucenicii Tăi nu urmează tradiţia bătrânilor şi mănâncă pâine cu mâinile necurate? El le-a răspuns: Isaia a profeţit bine despre voi, ipocriţilor, după cum este scris, acest popor Mă cinsteşte cu buzele, dar inima lui este departe de Mine, şi zadarnic este cultul care-L au pentru Mine, dând învăţături care sunt porunci omeneşti. Căci lăsând la o parte legea lui Dumnezeu, voi vă alipiţi de datinile oamenilor: spălarea ulcioarelor şi a paharelor, şi multe alte lucruri asemănătoare. (Mc 7, 1-8)

Explicaţia Tabloului

7. Când am făcut un rău, trebuie să-l reparăm pe cât posibil: 1)abătându-i de la rău pe cei pe care i-am smintit; 2)îndreptându-i spre bine, prin exemplele noastre; 3)rugându-ne pentru ei.

8. Cei care nu-şi fac datoria, sub pretextul că fac precum ceilalţi, sunt vinovaţi şi smintiţi, căci dacă ceilalţi vor să-şi piardă sufletul, nu este un motiv pentru ca şi noi să-l pierdem pe al nostru.

9. Acest tablou Îl înfăţişează pe Isus Hristos cu ucenicii Săi. El le arată cu o mână copilul pe care l-a făcut să vină la El şi cu cealaltă un om care are o piatră de moară legată de gât şi care este aruncat în mare.