PORUNCI

PORUNCILE DIVINE

PORUNCA a II-a (continuare)

Să nu iei numele Domnului Dumnezeului tău în deşert.

1. Cel care a jurat să facă un lucru interzis nu este obligat să ducă la bun sfârşit jurământul său, căci a comis o greşeală făcând acel jurământ şi ar comite una nouă împlinindu-l.

2. Acesta este păcatul pe care l-a comis Irod prin decapitarea Sfântului Ioan Botezătorul. Iată povestea, după Sfântul Marcu:

Or, regele Irod auzind vorbindu-se despre Isus (căci numele Său devenise foarte cunoscut), el a spus: Ioan Botezătorul a înviat din morţi, iată ce puteri miraculoase acţionează în el.
Dar alţii au spus: Este Ilie, şi alţii: este un profet asemeni marilor profeţi. Ceea ce auzind regele Irod a spus: Este chiar Ioan căruia i-am tăiat capul, cel care a înviat din morţi.
Căci chiar acest Irod trimisese să-l prindă pe Ioan, şi îl băgase la închisoare, legat fedeleş, din cauza Irodiadei, soţia lui Filip, fratele său, cu care el se căsătorise. Căci Ioan îi spunea lui Irod: Nu-ţi este permis să ţii pe nevasta fratelui tău. Or, Irodiada îi întindea capcane şi voia să-l ducă la pieire, dar nu putea. Căci Irod se temea de Ioan, ştiind că era un om drept şi sfânt; îl ocrotea, făcea multe lucruri după sfaturile sale şi-l asculta cu plăcere.
Dar a sosit o zi propice: la aniversarea naşterii sale, Irod a dat un ospăţ mare, ofiţerilor şi fruntaşilor din Galileea.
Fiica Irodiadei a intrat şi a dansat şi, plăcându-i lui Irod şi oaspeţilor săi, regele i-a spus tinerei: Cere-mi ce vrei, şi eu îţi voi da. Şi a făcut acest jurământ: Îţi voi da orice îmi vei cere, fie chiar jumătate din Împărăţia mea. Ea a ieşit afară şi i-a spus mamei sale: Ce să cer? Mama sa i-a spus să ceară capul lui Ioan Botezătorul.
Întorcându-se imediat în grabă lângă rege, ea i-a adresat cererea spunând: Vreau să-mi dai capul lui Ioan Botezătorul. Împăratul s-a întristat tare; cu toate acestea, din cauza jurământului său şi a oaspeţilor, el n-a vrut să o mâhnească cu un refuz. Ci el trimise una dintre gărzile sale, şi-i porunci să aducă pe o farfurie capul lui Ioan Botezătorul şi această gardă s-a dus şi a tăiat capul lui Ioan în închisoare. Şi l-a adus pe o farfurie, l-a dat fetei şi fata l-a dat mamei sale. Auzind ucenicii lui Ioan au venit şi i-au ridicat trupul şi l-au pus într-un mormânt. (Mc VI)

3. A huli înseamnă a spune lucruri defăimătoare la adresa lui Dumnezeu sau a sfinţilor; înseamnă, în particular, a profana Sfântul Nume al lui Dumnezeu.

4. Sunt două feluri de blasfemii: blasfemia simplă şi blasfemia eretică.

5. Blasfemia simplă este un cuvânt defăimător la adresa lui Dumnezeu, dar care nu conţine nimic împotriva credinţei, cum ar fi a blestema sau a pronunţa cu dispreţ Sfântul Nume al lui Dumnezeu.

6. Cuvântul "sfânt", alăturat numelui lui Dumnezeu, când îl pronunţăm cu mânie sau cu dispreţ, este profund jignitor faţă de Dumnezeu; este ca şi cum s-ar spune: "blestemat fie numele lui Dumnezeu!" ceea ce este un blestem îngrozitor.

7. Blasfemia eretică este o insultă care, pe lângă dispreţul faţă de Dumnezeu, conţine o greşeală faţă de credinţă, cum ar fi să se spună de exemplu că Dumnezeu nu este drept sau nu are grijă de noi.

8. Blasfemia eretică dacă o rostim cu bună ştiinţă, este întotdeauna un păcat de moarte.

9. Când auzim o blasfemie, trebuie să îndreptăm imediat răul făcut, spunând: "Lăudat să fie Isus Hristos!"

10. A blestema înseamnă a pronunţa blesteme împotriva ta, a aproapelui sau a unei făpturi.

11. Se blestemă atunci când, jurând, îţi doreşti rău ţie însuţi şi celorlalţi, de exemplu spunând: "Să mor dacă nu este adevărat!"

Explicaţia Tabloului

12. Tabloul alăturat îl reprezintă pe împăratul Irod dând un ospăţ pentru a celebra aniversarea naşterii sale. El o are alături pe fiica Irodiadei, care i-a cerut capul lui Ioan Botezătorul. Se vede în stânga capul lui Ioan pe care călăii îl aduc pe o farfurie.

13. În Vechea Lege, blasfemiatorii erau ucişi. Vedem în partea de jos a acestui tablou, în stânga, un om care a hulit şi pe care Moise, după ce L-a întrebat pe Dumnezeu, a pus poporul să-l ucidă cu pietre.

14. Vedem, în partea de jos a tabloului, un plugar blestemându-şi animalele pe care le conducea, spunând, printre altele: "să vă ia dracul!" Rugămintea sa funestă este îndeplinită: demonii vin să-i aducă necazul în muncă şi-i iau una dintre vite.