MEDITAŢII

Sâmbătă (8 aprilie 2006): "În ziua aceea, au hotărât să-l omoare"

Evanghelia: Ioan 11,45-56

În timpul acela, mulţi dintre iudeii, care veniseră la Maria şi Marta, văzând ce a făcut Isus, au crezut în el. Dar unii din ei s-au dus la farisei şi le-au spus ce-a făcut Isus. Atunci arhiereii şi fariseii au adunat Sinedriul şi au zis: "Ce ne facem? Omul acesta face multe minuni. Dacă-l lăsăm aşa, toţi vor crede în el şi vor veni romanii şi ne vor distruge atât templul cât şi neamul". Unul dintre ei, Caiafa, care era mare preot în anul acela, le-a zis: "Voi nu pricepeţi nimic; oare nu vă gândiţi că este în folosul vostru să moară un singur om pentru mulţime şi să nu piară tot neamul?" Dar lucrul acesta nu l-a spus de la el, ci fiindcă era mare preot în anul acela, a profeţit că Isus avea să moară pentru popor. Şi nu numai pentru popor, ci şi ca să-i adune laolaltă pe fiii risipiţi ai lui Dumnezeu. În ziua aceea, au hotărât să-l omoare. De aceea, Isus nu mai umbla pe faţă printre iudei, ci a plecat de acolo în ţinutul de lângă pustiu, într-un oraş cu numele Efraim şi a rămas acolo împreună cu ucenicii săi. Paştele iudeilor era aproape. De aceea mulţi oameni din ţinutul acela au urcat la Ierusalim, înainte de Paşte, ca să se curăţe. Ei îl căutau pe Isus şi vorbeau între ei în templu: "Ce credeţi? Va veni sau nu la sărbătoare?" Pe de altă parte, arhiereii şi fariseii dăduseră porunci ca, dacă va şti cineva unde este, să le dea de ştire, ca să-l poată aresta.

Vechiul Testament: Iezechiel 37,21-28

Aşa spune Domnul Dumnezeu: "Iată, voi scoate pe fiii lui Israel din mijlocul popoarelor la care s-au dus, îi voi aduna din toate părţile şi-i voi aduce înapoi în ţara lor. Voi face din ei un singur popor în ţară, pe munţii lui Israel; toţi vor avea un singur rege, şi nu se vor mai forma două popoare, nici nu vor mai fi împărţiţi în două regate. Nici nu se vor mai întina prin idolii lor, cu urâciunile lor, şi cu toate fărădelegile lor. Îi voi salva, scoţându-i din locurile în care au păcătuit şi-i voi curăţi. Ei vor fi poporul meu şi eu voi fi Dumnezeul lor. Slujitorul meu, David, va fi regele lor şi toţi vor avea un singur păstor. Vor urma poruncile mele, vor păzi legile mele şi le vor împlini. Vor locui iarăşi în ţara, pe care am dat-o slujitorului meu Iacob, şi pe care au locuit-o şi părinţii lor. Da, vor locui în ea, ei, copiii lor şi copiii copiilor lor, pe vecie; şi slujitorul meu, David, va domni peste ei în veci. Voi încheia cu ei un legământ de pace, un legământ veşnic; îi voi aşeza, îi voi înmulţi şi voi pune lăcaşul meu cel sfânt în mijlocul lor pentru totdeauna. Locuinţa mea va fi între ei; eu voi fi Dumnezeul lor şi ei vor fi poporul meu. Atunci popoarele păgâne vor şti că eu sunt Domnul, cel care sfinţesc poporul lui Israel, când lăcaşul meu sfânt va fi pentru totdeauna în mijlocul lor".

Meditaţie: Lăsăm ca teama sau opoziţia să ne reţină de la a face voinţa lui Dumnezeu? Isus s-a îndreptat spre Ierusalim, ştiind prea bine ce îl aştepta aici (Luca 9,51; Isaia 50,7). Evreii considerau că atunci când marele preot cerea sfatul lui Dumnezeu pentru naţiune, Dumnezeu vorbea prin el. Ce ironie dramatică a fost profeţia lui Caiafa că Isus trebuie să moară pentru naţiune. Profetul Iezechiel a vestit că Dumnezeu va face un singur popor, o ţară, un rege, şi un lăcaş sfânt pentru totdeauna. Luca adaugă la profeţia lui Caiafa faptul că Isus va aduna laolaltă pe fiii risipiţi ai lui Dumnezeu. Isus a venit pentru ca să îşi dea viaţa pentru mulţi, dar nu într-un mod nebunesc, nesocotit, înainte ca să îşi împlinească lucrarea Sa. El s-a retras până când a sosit timpul, şi atunci nimic nu l-a oprit să meargă la Ierusalim pentru a împlini misiunea dată lui de Tatăl.

Augustin a scris: "Patima Domnului şi Mântuitorului nostru Isus Cristos este speranţa slavei şi o lecţie a suferinţei. Ne-a iubit atât de mult încât, fiind fără păcat, a suferit pentru noi păcătoşii pedeapsa pe care o meritam pentru păcatele noastre. Cum ar putea El să nu ne dea atunci răsplata pentru virtute, pentru că El este izvorul virtuţii? Cum ar putea El, ale cărui promisiuni sunt adevărate, să nu răsplătească sfinţii când El a suportat pedeapsa păcătoşilor, deşi a fost fără de păcat? Fraţilor, să recunoaştem aşadar fără teamă, chiar să vestim deschis, că Cristos a fost răstignit pentru noi; să mărturisim aceasta, nu cu teamă ci cu bucurie, nu cu ruşine ci cu slavă." Pentru noi drumul către slavă şi victorie este prin crucea lui Isus Cristos. Suntem gata să ne luăm crucea şi să îl urmăm pe Cristos pe drumul victoriei Sale?

"Doamne, fă ca noi, discipolii Tăi, să fim gata întotdeauna să ne jertfim vieţile în conformitate cu voinţa Ta, să suferim şi să murim de bunăvoie pentru Tine, pentru ca să fim de asemenea părtaşi la victoria şi slava Ta."

Psalmul responsorial

Ier 31,10.11-12ab.13 (R.: 10d)

R.: Domnul ne păzeşte, aşa cum păstorul îşi păzeşte turma.

Ascultaţi, popoare, cuvântul Domnului
şi vestiţi-l în insule îndepărtate.
Spuneţi: "Cel care l-a risipit pe Israel îl va aduna din nou
şi-l va păzi cum păzeşte păstorul turma sa. R.

Căci Domnul l-a răscumpărat pe Iacob
şi l-a eliberat din mâna unuia mai puternic.
Ei vor veni şi vor striga de bucurie pe înălţimile Sionului,
vor alerga spre binecuvântările Domnului. R.

Atunci fetele se vor înveseli la joc,
tinerii şi bătrânii se vor bucura şi ei;
le voi preface jalea în veselie şi-i voi mângâia,
le voi da bucurie după necazurile lor. R.

© 2006 Don Schwager