MEDITAŢII

Miercuri (5 aprilie 2006): "Adevărul vă va face liberi"

Evanghelia: Ioan 8,31-42

În timpul acela, Isus a zis iudeilor care crezuseră în el: "Dacă rămâneţi în cuvântul meu, sunteţi într-adevăr ucenicii mei; veţi cunoaşte adevărul şi adevărul vă va face liberi". Ei au răspuns: "Noi suntem urmaşi lui Abraham şi n-am fost niciodată sclavii nimănui; cum zici tu: Veţi fi liberi?" Isus le-a răspuns: "Adevăr, adevăr vă spun vouă, că oricine săvârşeşte păcatul este sclavul păcatului. Iar sclavul nu rămâne pentru totdeauna în casă; fiul însă rămâne pentru totdeauna. Deci dacă Fiul vă eliberează, veţi fi cu adevărat liberi. Ştiu că sunteţi urmaşii lui Abraham; dar căutaţi să mă omorâţi, pentru că nu pătrunde în voi cuvântul meu. Eu vorbesc ceea ce am văzut la Tatăl meu; iar voi vorbiţi ceea ce aţi auzit de la tatăl vostru". Ei i-au răspuns: "Tatăl nostru este Abraham". Isus le-a zis: "Dacă aţi fi fiii lui Abraham, aţi face faptele lui Abraham. Voi în schimb căutaţi să mă omorâţi pe mine, pentru că v-am spus adevărul, pe care l-am auzit de la Dumnezeu. Abraham n-a făcut aşa ceva. Dar voi faceţi faptele tatălui vostru. Ei au zis: "Noi nu suntem născuţi din adulter; avem un singur tată, pe Dumnezeu". Isus le-a zis: "Dacă Dumnezeu ar fi tatăl vostru, m-aţi iubi, căci eu am ieşit şi vin de la Dumnezeu; n-am venit de la mine însumi, ci el m-a trimis".

Vechiul Testament: Daniel 3,14-20.91-92.95

În zilele acelea, regele Nabucodonosor, cuprins de mânie, a vorbit astfel celor trei tineri: "Oare este adevărat, Sidrah, Misah şi Abdenago, că voi nu vreţi să slujiţi zeilor mei şi nu vreţi să vă închinaţi statuii de aur pe care am înălţat-o? Acum fiţi gata şi în clipa în care veţi auzi sunetul trâmbiţei, al cavalului, al chitarei, al alăutei, al lirei, al cimpoiului şi al tot felului de instrumente, să vă aruncaţi cu faţa la pământ şi să vă închinaţi statuii pe care am făcut-o. Dacă nu vă închinaţi în faţa statuii, veţi fi aruncaţi pe loc în mijlocul cuptorului aprins! Şi care este acel Dumnezeu, care vă va scoate din mâna mea?" Sidrah, Misah şi Abdenago i-au răspuns împăratului Nabucodonosor: "Nici nu-i nevoie să-ţi răspundem la această întrebare; iată, Dumnezeul nostru, căruia îi slujim, poate să ne scoată din cuptorul aprins şi să ne elibereze din mâinile tale, împărate. Şi chiar de nu ne va scoate, să ştii, împărate, că nu vom sluji zeilor tăi şi nici nu ne vom închina statuii de aur pe care ai înălţat-o". La auzul acestor cuvinte, Nabucodonosor s-a înfuriat, s-a întunecat la faţă împotriva lui Sidrah, Misah şi Abdenago şi a poruncit să se încălzească cuptorul de şapte ori mai mult ca de obicei. Apoi a poruncit unora din cei mai voinici ostaşi din oştirea lui să lege picioarele lui Sidrah, Misah şi Abdenago şi să-i arunce în cuptorul încins. Dar iată că cei trei tineri îl binecuvântau pe Domnul în mijlocul focului. Împăratul Nabucodonosor, auzindu-i cântând, s-a înspăimântat, s-a sculat repede şi a zis sfetnicilor săi: "N-am aruncat noi în mijlocul focului trei oameni legaţi la picioare?" Ei au răspuns împăratului: "Negreşit, împărate!" El a spus: "Ei bine, iată, eu văd patru oameni, umblând slobozi în mijlocul focului şi nevătămaţi; iar chipul celui de-al patrulea seamănă cu al unuia dintre fiii zeilor". Apoi a zis: "Binecuvântat să fie Dumnezeul lui Sidrah, Misah şi Abdenago, care a trimis pe îngerul său şi a eliberat pe slujitorii săi, care şi-au pus încrederea în el; n-au ascultat de porunca împăratului şi şi-au jertfit mai degrabă trupurile lor decât să slujească şi să se închine altui dumnezeu, decât Dumnezeului lor".

Meditaţie: Ce i-a salvat pe Sidrah, Misah şi Abdenago de cuptorul aprins? Ascultarea faţă de voinţa lui Dumnezeu. Ei au fost gata să moară mai degrabă decât să nu îl asculte pe Dumnezeul lor. Dumnezeu a fost cu ei în cuptorul aprins şi i-a răsplătit pentru fidelitatea lor. Isus a venit să facă voia Tatălui Său. El nu a fost cruţat de crucea pe care a îmbrăţişat-o de bunăvoie pentru noi. Ascultarea Sa a răsturnat blestemul neascultării lui Adam. Tatăl l-a încununat cu victoria asupra păcatului, a morţii şi a Satanei. Isus ne arată calea către adevărata libertate şi victorie - supunându-ne liber inimile, minţile şi voinţele unui Dumnezeu preamilostiv, preaiubitor şi preaînţelept. Ceea ce Tatăl ne oferă este o împărăţie a dreptăţii, a păcii şi a bucuriei în Duhul Sfânt (cf. Romani 14,17). Cei mai fericiţi şi mai liberi oameni sunt aceia care îşi găsesc desfătarea în Dumnezeu. Bucuria lor este plăcerea de a face voinţa Tatălui. Cunoaştem bucuria supunerii faţă de Dumnezeu?

Care este noţiunea lumii despre libertate? "Să fac ceea ce îmi place". Aceasta este în realitate o mască pentru înrobirea faţă de pasiunile şi dorinţele noastre dezordonate. Isus le oferă discipolilor săi adevărata libertate - eliberarea de sclavia egoismului, eliberarea de teamă, în special de teama faţă de ceea ce ar putea gândi ceilalţi despre noi, şi eliberarea de dorinţele dăunătoare şi de puterea păcatului. Vestea bună este că Cristos ne-a eliberat cu adevărat de păcat. Cum este posibil acest lucru? Prin darul şi puterea Duhului Sfânt putem alege să mergem pe calea iubirii şi a sfinţeniei, a lui Cristos. Un discipol este şi un bun ascultător. Dacă ascultăm cuvintele lui Isus, cu un spirit umilit şi docil, El ne va da harul şi puterea de a merge pe această cale a sfinţeniei Sale. Să îi cerem Domnului să ne deschidă urechile faţă de cuvântul Său, pentru a putea fi atenţi la glasul Său.

"Doamne scrie cuvinte de iubire şi adevăr în inima mea şi fă-mă un elev destoinic şi un discipol demn al cuvântului tău."

Psalmul responsorial

Dan 3,52.53.54.55.56

R.: Lăudat şi preaînălţat să fii, Doamne, în vecii vecilor.
Binecuvântat să fii, Doamne, Dumnezeul părinţilor noştri.
Binecuvântat să fie numele tău glorios şi sfânt. R.

Binecuvântat să fii în templul sfânt al măririi tale.
Binecuvântat să fii pe tronul împărăţiei tale. R.

Binecuvântat să fii tu, care pătrunzi adâncurile şi şezi peste heruvimi.
Binecuvântat să fii pe firmamentul cerului. R.

© 2006 Don Schwager