MEDITAŢII

Sâmbătă (4 martie): "Nu am venit să-i chem la convertire pe cei drepţi, ci pe cei păcătoşi."

Evanghelia: Luca 5,27-32

După acestea, a ieşit şi a văzut un vameş, cu numele de Levi, care stătea la postul lui de vamă, şi i-a spus: "Urmează-mă!" Părăsind toate, s-a ridicat şi l-a urmat. Iar Levi a făcut pentru el un mare ospăţ în casa lui. Se afla acolo o mare mulţime de vameşi şi alţii care şedeau cu ei la masă. Fariseii şi cărturarii lor murmurau împotriva discipolilor lui, zicând: "De ce mâncaţi şi beţi împreună cu vameşii şi păcătoşii?" Dar Isus, răspunzându-le, a zis: "Nu cei sănătoşi au nevoie de medic, ci bolnavii; nu am venit să-i chem la convertire pe cei drepţi, ci pe cei păcătoşi".

Vechiul Testament: Isaia 58,9-14

Atunci vei striga şi Domnul te va auzi; la strigătul tău El va zice: Iată-mă! Dacă tu îndepărtezi din mijlocul tău asuprirea, ameninţarea cu mâna şi cuvântul de cârtire, dacă dai pâinea ta celui flămând şi tu saturi sufletul amărât, lumina ta va răsări în întuneric şi bezna ta va fi ca miezul zilei. Domnul te va călăuzi necontenit şi în pustiu va sătura sufletul tău. El va da tărie oaselor tale şi vei fi ca o grădină adăpată, ca un izvor de apă vie, care nu seacă niciodată. Pe vechile tale ruine se vor înălţa clădiri noi, vei ridica din nou temeliile străbune şi vei fi numit dregător de spărturi şi înnoitor de drumuri, ca ţara să poată fi locuită. Dacă îţi vei opri piciorul tău în ziua de odihnă şi nu-ţi vei mai vedea de treburile tale în ziua Mea cea sfântă, ci vei socoti ziua de odihnă ca desfătare şi vrednică de cinste, ca sfinţită de Domnul, şi vei cinsti-o, fără să mai umbli, fără să te mai îndeletniceşti cu treburile tale şi fără să mai vorbeşti deşertăciuni, atunci vei afla desfătarea ta în Domnul. Eu te voi purta în car de biruinţă pe culmile cele mai înalte ale ţării şi te voi bucura de moştenirea tatălui tău Iacov, căci gura Domnului a grăit acestea.

Meditaţie: Când semenul tău se împleticeşte din cauza păcatului sau a ignoranţei, arătaţi cu degetul spre el pentru a-l critica, sau îl ajutaţi întinzându-i o mână? Profetul Isaia ne spune că Dumnezeu îl răsplăteşte pe omul bun. Când îi binecuvântăm pe alţii, în special pe cei care au nevoie de ajutor spiritual, dar şi fizic, Dumnezeu ne binecuvântează la rândul Său. Când Isus a chemat un vameş să îi fie discipol, a surprins pe toţi, inclusiv pe Levi (cunoscut ca Matei). Liderii religioşi erau foarte deranjaţi de comportamentul în public al lui Isus faţă de păcătoşi ca Levi. Oamenii din Palestina erau împărţiţi în două grupuri mari: evreii ortodocşi care păstrau cu rigoare legea şi toate cerinţele ei, şi ceilalţi, care nu respectau legea până în detaliu. Primii îi considerau pe ceilalţi ca inferiori. Evitau compania lor, refuzau să facă afaceri cu ei, refuzau să le dea orice, nu legau căsătorii cu ei, nici măcar nu se distrau împreună sau să stea la masă împreună. Atenţia lui Isus faţă de aceşti oameni inferiori, în special vameşi şi păcătoşi, a şocat deci sensibilitatea evreilor ortodocşi.

Când fariseii l-au provocat pe Isus pentru comportamentul său neortodox de a mânca cu păcătoşii publici, Isus s-a apărat simplu: un medic nu trebuie să trateze oamenii sănătoşi; în schimb el merge la cei bolnavi. Isus, din aceleaşi motive, îi căuta pe cei care aveau mai mare nevoie de El. Un adevărat medic caută vindecarea integrală a omului - trup, minte şi spirit. Isus a venit ca un medic divin şi bun păstor, pentru a se îngriji de poporul său şi de a-i reda viaţa întreagă. Evreii ortodocşi erau atât de preocupaţi de propriile practici religioase că neglijau să îi ajute tocmai pe oamenii care aveau mai mare nevoie. Religia lor era egoistă deoarece nu doreau să aibă de-a face ceva cu oameni ce nu erau ca ei. Isus şi-a exprimat misiunea în termeni fără echivoc: Nu am venit să-i chem la convertire pe cei drepţi, ci pe cei păcătoşi. În mod ironic, şi ceilalţi aveau nevoie la fel de mare ca păcătoşii: Toţi au păcătuit şi sunt lipsiţi de gloria lui Dumnezeu (Romani 3,23). Îi mulţumiţi Domnului pentru marea milă pe care v-a arătat-o? Căutaţi binele tuturor semenilor Dvs şi le arătaţi milă şi căldură?

Ce înseamnă să laşi totul şi să îi urmezi Domnului? Beda Venerabilul, un Părinte al Bisericii din secolul al VII-lea, comenta convertirea lui Matei: "Prin 'a urma' se înţelege nu atât mişcarea picioarelor cât a inimii, schimbarea stilului de viaţă. Pentru că cel care spune că trăieşte în Cristos trebuie să umble aşa cum a umblat, fără să urmărească lucruri pământeşti, nici să urmărească scopuri trecătoare, ci să fugă de mândrie, să îmbrăţişeze de bună voie dispreţuirea a tot ce e lumesc de dragul gloriei cereşti, să facă bine tuturor, să nu nedreptăţească pe nimeni, să sufere cu răbdare nedreptăţile ce i se aduc, să îi ceară lui Dumnezeu iertare pentru cei care asupresc, să nu urmărească gloria sa ci a lui Dumnezeu mereu, şi să se ţină de tot ce ajută să te ataşezi de cele cereşti. Aceasta înseamnă a-l urma pe Cristos. Astfel, desconsiderând câştigurile lumeşti, Matei s-a lipit de grupul celor ce-l urmau pe Cel care nu avea bogăţii. Pentru că Domnul, care din afară l-a strigat pe Matei cu un cuvânt, în interior l-a binecuvântat cu darul unui impuls nevăzut ce i-a permis să îl urmeze." Suntem noi gata să renunţăm la toate pentru Cristos?

"Doamne Isuse, Mântuitorul nostru, lasă-ne să venim acum la tine. Inimile noastre sunt reci. Doamne, încălzeşte-le cu iubirea ta dezinteresată. Inimile noastre sunt păcătoase; curăţă-le cu Sângele tău preascump. Inimile noastre sunt slabe; întăreşte-le cu Duhul tău bucuros. Inimile noastre sunt goale; umple-le cu prezenţa Ta divină. Doamne Isuse, inimile noastre sunt ale tale; să le ai mereu cu Tine, doar pentru Tine." (Rugăciune a Sf. Augustin)

Psalmul 86,1-5.14-15

Pleacă, Doamne, urechea Ta şi mă auzi, că sărac şi necăjit sunt eu.
Păzeşte sufletul meu, căci cuvios sunt; mântuieşte, Dumnezeul meu, pe robul Tău, pe cel ce nădăjduieşte în Tine.
Miluieşte-mă, Doamne, că spre Tine voi striga toată ziua. Veseleşte sufletul robului Tău, că spre Tine, Doamne, am ridicat sufletul meu.
Că Tu, Doamne, bun şi blând eşti şi mult-milostiv tuturor celor ce Te cheamă pe Tine.
Ascultă, Doamne, rugăciunea mea şi ia aminte la glasul cererii mele.
Dar Tu, Doamne, Dumnezeu îndurat şi milostiv eşti; îndelung-răbdător şi mult-milostiv şi adevărat.
Caută spre mine şi mă miluieşte, dă tăria Ta slugii Tale şi mântuieşte pe fiul slujnicei Tale.

© 2006 Don Schwager