MEDITAŢII

Marţi (4 aprilie 2006): "Când îl veţi fi înălţat pe Fiul Omului, atunci vă veţi da seama că eu sunt"

Evanghelia: Ioan 8,21-30

În timpul acela, vorbind fariseilor, Isus le-a zis: "Eu mă duc, voi mă veţi căuta, dar veţi muri în păcatul vostru; unde mă duc eu voi nu puteţi veni". Iudeii atunci îşi ziceau: "Oare are de gând să se omoare de zice: «Unde mă duc eu voi nu puteţi veni?»" El le-a zis: "Voi sunteţi de jos, eu sunt de sus; voi sunteţi din lumea aceasta, eu nu sunt din lumea aceasta. De aceea v-am spus că veţi muri în păcatele voastre, căci dacă nu credeţi că eu sunt, veţi muri în păcatele voastre". "Cine eşti tu?", l-au întrebat iudeii. Isus le-a răspuns: "Cel care v-am spus. Am multe de zis despre voi şi de osândit; cel care m-a trimis spune adevărul, iar eu spun lumii ceea ce am auzit de la el". Ei au înţeles că le vorbea despre Tatăl. Isus deci le-a zis: "Când îl veţi fi înălţat pe Fiul Omului, atunci vă veţi da seama că eu sunt şi că nu fac nimic de la mine însumi, ci spun ceea ce m-a învăţat Tatăl. Cel care m-a trimis este cu mine; el nu m-a lăsat singur, pentru că totdeauna fac ceea ce-i place". La aceste cuvinte mulţi au crezut în el.

Vechiul Testament: Numeri 21,4-9

În zilele acelea, evreii au plecat de la muntele Hor pe drumul care duce spre Marea Roşie, ca să ocolească ţara Edomului. Din cauza drumului şi a oboselii, poporul şi-a pierdut răbdarea şi a vorbit împotriva lui Dumnezeu şi împotriva lui Moise, zicând: "Pentru ce ne-aţi scos din Egipt? Ca să murim în pustiu? Nu avem pâine, nu este nici apă şi ni s-a făcut silă de această hrană mizerabilă". Atunci Domnul a trimis împotriva poporului şerpi veninoşi. Murind mulţi din cauza muşcăturilor, poporul a venit la Moise şi a zis: "Am păcătuit împotriva Domnului şi împotriva ta. Roagă-te Domnului, ca să depărteze de la noi şerpii". Moise s-a rugat pentru popor. Şi Domnul i-a zis lui Moise: "Fă-ţi un şarpe de aramă şi pune-l pe un stâlp; oricine ar fi muşcat să privească spre el şi va trăi". Moise a făcut un şarpe de aramă şi l-a pus pe un stâlp; şi oricine era muşcat de un şarpe şi privea spre şarpele de aramă se vindeca.

Meditaţie: Cunoaştem puterea vindecătoare a crucii lui Cristos? Când poporul lui Israel a fost atacat de şerpi în pustie din cauza păcatelor lor, Dumnezeu i-a spus lui Moise: "Fă-ţi un şarpe de aramă şi pune-l pe un stâlp; oricine ar fi muşcat să privească spre el şi va trăi" (Numeri 21,8). Şarpele de aramă indică spre crucea lui Cristos care învinge păcatul şi moartea şi obţine viaţă veşnică pentru aceia care cred. Rezultatul înălţării lui Isus pe cruce şi al învierii şi înălţării Sale la dreapta Tatălui ceresc este noua noastră "renaştere în Duh" şi adopţia ca fii şi fiice ai lui Dumnezeu. Dumnezeu nu doar ne răscumpără, ci ne şi umple cu viaţa şi puterea Lui divină pentru ca să putem fi părtaşi la slava Sa. Isus ni-l dă pe Duhul Sfânt pentru ca să avem puterea de a fi martorii Săi şi de a răspândi şi apăra Evanghelia prin cuvânt şi acţiune, şi de a nu ne ruşina niciodată de crucea lui Cristos. Suntem gata să dăm mărturie despre adevărul şi bucuria Evangheliei în faţa aproapelui nostru?

În timp ce mulţi credeau în Isus şi în mesajul Lui, mulţi alţii, inclusiv lideri religioşi, se împotriveau Lui. Unii l-au luat în râs pe faţă când i-a avertizat cu privire la păcatul necredinţei lor. Este imposibil să fim indiferenţi faţă de cuvintele şi judecata lui Isus. Suntem fie de partea Lui, fie împotriva Lui. Nu există cale de mijloc sau părţi neutre. Când Isus a vorbit despre plecarea Sa, a vorbit despre întoarcerea Lui la Tatăl Său şi în slava Sa. Potrivnicii Lui nu îl puteau urma deoarece prin neascultarea lor continuă faţă de cuvântul lui Dumnezeu şi prin refuzul lor de a-l accepta, ei s-au închis faţă de Dumnezeu. Isus i-a avertizat că dacă continuă să îl respingă vor muri în păcatele lor. Cuvintele lui Isus au fost ecoul avertismentului profetic dat lui Iezechiel (vezi Iezechiel 3,18 şi 18,18), prin care Dumnezeu atrăgea atenţia poporului Său să ţină seama de cuvântul Său înainte să fie prea târziu. Dumnezeu ne dă timp să ne întoarcem la El şi să primim harul Său, însă timpul acesta este acum.

Esenţa păcatului este aceea că ne îndepărtează de Dumnezeu şi de adevăratul nostru scop în viaţă - a cunoaşte izvorul la tot adevărul şi toată frumuseţea care este Dumnezeu însuşi şi a fi uniţi cu Dumnezeu în bucuria veşnică. Când Adam a comis primul păcat, s-a ascuns de Dumnezeu (Geneză 3,8-10). Aceasta face păcatul; ne separă de Acela care este preaiubitor, preaînţelept, preadrept. Isus a continuat explicând că dacă poporul nu îl poate recunoaşte în cuvântul Său, îl va recunoaşte pe cruce - când Fiul omului va fi înălţat. Crucea este dovada supremă a iubirii lui Dumnezeu pentru noi. Atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, încât l-a dat pe Fiul Său, unicul născut, ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viaţa veşnică (Ioan 3,16). A nu-l recunoaşte pe Isus şi a nu recunoaşte de unde a venit El înseamnă a rămâne în întuneric spiritual; a crede în Isus şi în cuvintele Sale înseamnă a păşi în bucuria şi lumina adevărului lui Dumnezeu. Există unele ocazii în viaţă care vin şi nu se mai întorc. Fiecăruia dintre noi i se dă ocazia de a-l cunoaşte şi a-l accepta pe Isus Cristos, ca Domn şi Mântuitor. Însă această ocazie poate fi respinsă şi pierdută. Viaţa aici este limitată şi scurtă, însă felul în care o trăim are consecinţe veşnice. Profităm de timpul prezent pentru a-i face loc lui Dumnezeu, astfel încât viaţa noastră să aibă valoare pentru eternitate?

"Doamne Isuse, fă ca în această zi să ne sfinţim inimile şi trupurile, pentru ca toate gândurile, cuvintele şi faptele noastre să fie în concordanţă cu legea Tatălui Tău, şi astfel să fim mântuiţi şi apăraţi cu ajutorul Tău atotputernic."

Psalmul responsorial

Ps 101,2-3.16-18.19-21 (R.: 2)

R.: Doamne, ascultă rugăciunea mea.
Doamne, ascultă rugăciunea mea şi strigătul meu să ajungă la tine.
Nu-ţi întoarce faţa de la mine în ziua suferinţei mele;
pleacă-ţi urechea spre mine, când te chem, grăbeşte-te să mă asculţi. R.

Se vor teme popoarele de numele Domnului
şi toţi regii pământului de slava lui;
când Domnul va fi reconstruit Sionul,
când va apărea în slava sa,
va asculta dorinţele celor sărmani
şi nu va dispreţui rugăciunile lor. R.

Aceasta să se scrie pentru generaţiile viitoare
şi poporul care se va naşte îl va lăuda pe Domnul.
Pentru că a privit de sus, din locuinţa sa cea sfântă,
Domnul a privit din cer asupra pământului;
pentru a asculta suspinul celor oropsiţi
şi pentru a-i elibera pe cei sortiţi morţii. R.

© 2006 Don Schwager