MEDITAŢII

Marţi (28 martie 2006): "De acum să nu mai păcătuieşti"

Evanghelia: Ioan 5,1-16

Fiind o sărbătoare a iudeilor, Isus s-a urcat la Ierusalim. În Ierusalim, lângă Poarta Oilor este un bazin, numit în evreieşte Betsaida, care are cinci pridvoare. În pridvoarele acestea zăceau o mulţime de bolnavi: orbi, şchiopi, paralitici. Acolo se afla şi un om care era bolnav de treizeci şi opt de ani. Isus, când l-a văzut zăcând, ştiind că este bolnav de multă vreme, i-a zis: "Vrei să te vindeci?" Bolnavul i-a răspuns: "Doamne, n-am pe nimeni să mă cufunde în piscină când se mişcă apa; şi, până ajung eu, coboară altul înaintea mea". Isus i-a zis: "Scoală-te, ia-ţi targa şi umblă". Îndată omul acela s-a făcut sănătos, şi-a luat targa şi umbla. Ziua aceea era o zi de sâmbătă. Iudeii ziceau deci celui ce fusese vindecat: "Este sâmbătă; nu-ţi este îngăduit să-ţi duci targa". El le-a răspuns: "Cel care m-a făcut sănătos mi-a zis: Ia-ţi targa şi umblă". Ei l-au întrebat: "Cine este omul acela care ţi-a zis: Ia-ţi targa şi umblă?" Dar cel vindecat nu ştia cine este, căci Isus se îndepărtase de mulţimea care era în locul acela. Isus l-a întâlnit după aceea în templu ş-a zis: "Iată că te-ai vindecat; de acum să nu mai păcătuieşti, ca să nu ţi se întâmple ceva mai rău". Omul acela s-a dus şi a spus iudeilor că Isus este acela care îl vindecase. De aceea, iudeii au început să-l prigonească pe Isus, fiindcă săvârşea aceste lucruri în zi de sâmbătă.

Vechiul Testament: Iezechiel 47,1-9.12

În zilele acelea, în timpul unei viziuni, trimisul Domnului m-a dus înapoi la uşa templului şi iată, de sub pragul templului curgea o apă spre răsărit; pentru că templul era cu faţa spre răsărit. Apa curgea de sub partea dreaptă a templului şi trecea prin partea de miazăzi a altarului. M-a scos apoi pe partea de la miazănoapte şi m-a dus pe dinafară, împrejur, până la poarta îndreptată spre răsărit şi iată, apa curgea din partea dreaptă. Mergând spre răsărit, omul ţinea în mână o sfoară şi a măsurat o distanţă de o mie de coţi; şi m-a făcut să trec apa; apa îmi ajungea până la glezne. A mai măsurat apoi o mie de coţi şi m-a făcut să trec apa; apa îmi ajungea până la genunchi. A mai măsurat o mie de coţi şi m-a făcut să trec apa; apa îmi ajungea până la brâu. A măsurat încă o mie de coţi şi era un râu pe care nu-l puteam trece, căci apele crescuseră; erau ape de trecut înotând, un fluviu care nu se putea trece. Atunci mi-a zis: "Ai văzut, fiul omului?" Şi m-a dus înapoi la malul râului. Când am venit înapoi, iată, pe malurile râului erau mulţi arbori pe o parte şi pe alta. Şi mi-a zis: "Această apă curge spre ţinutul de răsărit, coboară în valea Iordanului şi se varsă în Marea Moartă, iar apele mării devin sănătoase. Orice vietate care mişună în apă, va putea trăi acolo unde va ajunge râul. Va fi foarte mult peşte, pentru că va intra acolo apa aceasta şi apele din mare vor deveni sănătoase; acolo unde va ajunge râul acesta, va fi viaţă. Pe amândouă malurile râului vor creşte tot felul de pomi roditori. Frunzele lor nu se vor veşteji şi fructele din ei nu se vor termina. În fiecare lună se vor coace fructe noi, pentru că apa pentru ele vine din sfântul lăcaş; fructele lor vor servi ca hrană, iar frunzele lor ca medicamente.

Meditaţie: Doriţi să creşteţi în sfinţenie şi să fiţi asemenea lui Cristos? Iezechiel a profeţit că o apă a vieţii va izvorî din tronul lui Dumnezeu din Templu. Această apă va transforma tot ceea ce va atinge, aducând viaţă, vindecare şi refacere. Isus s-a oferit pe sine ca izvor al acestei ape vii pe care o va revărsa asupra discipolilor săi prin darul Duhului Sfânt. Semnele şi minunile pe care Isus le-a făcut arată puterea şi prezenţa Împărăţiei lui Dumnezeu şi demonstrează iubirea şi milostivirea pe care Dumnezeu le are pentru poporul Său. În scăldătoarea Betsaida vedem neputinţa unui om învinsă de îndurarea şi puterea lui Dumnezeu. Cu această ocazie, Isus alege un invalid incurabil, neajutorat şi fără speranţă de aproape patruzeci de ani. El îi trezeşte speranţa când îi pune acestuia o întrebare de test: "Vrei să te vindeci?" Iar apoi îi porunceşte: "ia-ţi targa şi umblă!"

Dumnezeu doreşte să ne elibereze de puterea păcatului şi să ne împlinească. Însă nu ne va forţa mâna împotriva voinţei noastre. Primul pas esenţial spre creştere şi vindecare este dorinţa de schimbare. Dacă ne mulţumim să rămânem aşa cum suntem, nimic nu ne va schimba. Domnul îşi arată puterea Sa şi harul Său mântuitor faţă de aceia care doresc transformarea vieţii lor în Cristos. Domnul se apropie de fiecare dintre noi cu aceeaşi întrebare de test: "Vrei cu adevărat să te schimbi, să fii eliberat de puterea păcatului, şi să fii transformat după sfinţenia Mea?"

"Doamne, pune în inima mea dorinţa arzătoare de a fi schimbat şi transformat după sfinţenia Ta. Fie ca Duhul Tău Sfânt să îmi schimbe inima şi să înnoiască în mine iubirea şi credincioşia Ta."

Psalmul 45,2-3.5-6.8-9 (R.: 8)

R.: Dumnezeul lui Iacob este scăparea noastră.

Dumnezeu este adăpostul şi sprijinul nostru,
un ajutor care nu lipseşte niciodată din nevoi.
De aceea nu ne temem, chiar dacă s-ar zgudui pământul
şi ar cădea munţii în mijlocul mării. R.

Este un râu ale cărui ape înveselesc cetatea lui Dumnezeu,
locuinţa sfântă a Celui Preaînalt.
Dumnezeu este în mijlocul ei: ea nu se clatină;
Dumnezeu o ajută de la revărsatul zorilor. R.

Domnul oştirilor este cu noi,
Dumnezeul lui Iacob este un turn de scăpare pentru noi.
Veniţi şi vedeţi lucrările Domnului,
faptele uimitoare pe care le-a făcut pe pământ. R.

© 2006 Don Schwager