Meditații zilnice pentru Postul Mare 2006
achizitionare: 01.03.2006
Miercuri (12 aprilie): Tragedia trădării
Evanghelia: Matei 26,14-25
În timpul acela, unul din cei doisprezece apostoli ai lui Isus, numit Iuda Iscarioteanul, s-a dus la arhierei și le-a zis: "Cât îmi dați ca să vi-l dau?" Iar ei i-au oferit treizeci de arginți. De atunci căuta un prilej potrivit ca să-l dea în mâinile lor. În prima zi a Azimelor, au venit ucenicii la Isus și l-au întrebat: "Unde vrei să-ți pregătim ospățul de Paști?" El le-a spus: "Mergeți în cetate la cutare și spuneți-i: «Învățătorul îți trimite vorbă: timpul este aproape; la tine vreau să fac Paștele cu ucenicii mei»". Ucenicii au făcut precum le-a poruncit Isus și au pregătit ospățul de Paști. Când s-a făcut seară, s-a așezat la masă împreună cu cei doisprezece ucenici. Pe când mâncau, Isus a spus: "Vă spun adevărul, unul dintre voi mă va vinde". Ei s-au întristat foarte tare și au început să-l întrebe unul câte unul: "Oare eu sunt, Doamne?" El le-a răspuns: "Cel care a întins o dată cu mine mâna în blid, acela mă va vinde. Fiul Omului merge precum este scris despre el. Vai, însă de omul acela prin care Fiul Omului este vândut! Mai bine i-ar fi fost acelui om dacă nu s-ar fi născut!" Iuda, cel care l-a vândut, l-a întrebat: "Oare eu să fiu, Învățătorule?" Isus i-a răspuns: "Tu ești".
Vechiul Testament: Isaia 50,4-9
Domnul mi-a dat o inimă înțeleaptă, ca să știu să vorbesc celor deznădăjduiți. În fiecare dimineață el mă trezește: de dimineață mă trezește, ca să ascult ca un ucenic. Domnul Dumnezeu mi-a deschis urechea, iar eu nu m-am împotrivit, nici nu m-am dat înapoi. Spatele mi l-am dat spre a fi lovit, obrajii spre a fi pălmuiți și fața nu mi-am întors-o de la cei care mă ocărau și mă scuipau. Domnul Dumnezeu îmi vine în ajutor, de aceea nu m-au doborât ocările. De aceea le-am oferit o față ca de cremene și știu că nu voi rămâne de rușine. Apărătorul meu este aproape. Cine mă va acuza? Să ne prezentăm împreună la judecată! Este cineva care vrea să mă învinuiască? Iată, Domnul Dumnezeu îmi ia apărarea. Cine mă va condamna?
Meditație: De ce l-a trădat Iuda pe Învățătorul său? Trădarea lui a fost motivată de lăcomie, de faptul că a fost dezamăgit de Isus sau de ură din cauza deziluziei? Se poate ca Iuda să nu fi dorit niciodată ca Învățătorul lui să moară. Poate s-a gândit că Isus acționa prea încet, nu suficient de agresiv în întemeierea împărăției Lui mesianice. Poate că Iuda a dorit să îi forțeze lui Isus mâna constrângându-l să acționeze. Cu toate acestea, tragedia lui a fost refuzul de a-l accepta pe Isus așa cum era. Nu suntem oare ispitiți să îl folosim pe Dumnezeu pentru propriile noastre interese? Nu Dumnezeu trebuie să se schimbe, ci noi trebuie să fim schimbați de El. Isus a știut de dinainte ce i se va întâmpla. În timp ce lua masa de Paști cu cei doisprezece apostoli ai Săi i-a pus la încercare prin suspiciune (unul dintre voi mă va trăda) pentru a-i învăța să se examineze pe ei înșiși în mod corect, pentru ca să nu devină prea mândri și să se creadă mai puternici decât sunt. Și noi trebuie să ne examinăm în lumina adevărului și a harului lui Dumnezeu și să îi cerem să ne întărească în credință, speranță și iubire, pentru ca să nu îl dezamăgim sau să îl părăsim atunci când suntem în ispită. Ne rugăm cu încredere cu cuvintele pe care Isus ni le-a dat pentru ca să ne rugăm: Și nu ne duce pe noi în ispită, ci ne mântuiește de cel rău?
"Dumnezeule Tatăl nostru, suntem foarte slabi și puțin înclinați spre fapte de virtute și curaj. Întărește slăbiciunea noastră, te implorăm, pentru ca să fim curajoși în acest război spiritual; ajută-ne împotriva propriei noastre neglijențe și lașități, și apără-ne de trădarea inimilor noastre infidele; pentru Isus Cristos Domnul nostru." (Rugăciune a lui Thomas de Kempis)
Psalmul responsorial
Ps 68,8-10.21bcd-22.31 și 33-34 (R.: 14 c și b)
R.: În acest timp de îndurare, ascultă-mă, Doamne.
Pentru tine port eu ocara și rușinea îmi acoperă fața.
Am ajuns un străin pentru frații mei
și un necunoscut pentru fiii mamei mele:
căci râvna casei tale mă consumă,
ocările celor care te insultă cad asupra mea. R.
Ocara îmi sfâșie inima și sunt bolnav,
rușinea și suferința mea sunt fără leac.
Aștept să-i fie cuiva milă de mine, dar în zadar,
aștept mângâietori și nu găsesc nici unul.
Ei mi-au pus venin în mâncare,
și când îmi era sete, mi-au dat să beau oțet. R.
Atunci voi lăuda numele lui Dumnezeu prin cântări,
și îl voi preamări în laude.
Să vadă cei săraci și să se bucure!
Căutați-l pe Dumnezeu și inimile noastre se vor bucura de viață:
căci Domnul îi ascultă pe cei săraci
și nu uită de cei ce sunt la închisoare. R.
© 2006 Don Schwager