MEDITAȚII 

Pâinea zilnică a cuvântului
Albert Vanhoye

achizitionare: 27.11.2003; sursa: Sapientia

capitolul urmatorCuprinscapitolul anterior VINERI

Is 48,17-19; Ps 1; Mt 11,16-19

Liturgia Adventului continuă să ne învețe să-l dorim pe Domnul, să-l primim pe Domnul. În această privință, evanghelia de astăzi e foarte importantă: trebuie să ne pregătim să-l primim pe Domnul care poate veni în orice mod la noi. Dacă noi îi stabilim modurile, atunci putem fi siguri că nu-l vom primi niciodată, tocmai pentru că Domnul este surprinzător în acțiunile sale. Dar pentru noi e important să-l întâlnim pe el, și nu visele noastre. Dacă venirea sa nu e similară visului pe care l-am avut, acest lucru e secundar, ba chiar e pentru noi un avantaj, pentru că visele noastre ne închid în noi înșine, în timp ce Domnul, prin prezența sa reală și concretă, ne ajută să ieșim din noi înșine și ne pune în relație cu Tatăl său.

"V-am cântat din fluier și n-ați jucat, v-am cântat de jale și n-ați plâns". De multe ori, noi suntem ca acei copii capricioși care, invitați să joace la nuntă, zic: "Nu-mi place!" Invitați să plângă la înmormântare spun din nou: "Nu-mi place!" E spiritul activ de critică din noi, care ne face să-l respingem întotdeauna pe Domnul aproape fără știința noastră, pentru că circumstanțele nu sunt pe gustul nostru, persoanele nu sunt perfecte.

Să-i cerem Domnului să ne elibereze de spiritul negativ al criticii, care respinge întotdeauna, care găsește mereu un motiv pentru a nu accepta, pentru a nu primi viața așa cum ni se prezintă, persoanele așa cum sunt. Și să ne dea în schimb spiritul deschiderii adevărate, al bunăvoinței care ne ajută să-i acceptăm pe toți, care ne ajută să vedem în orice circumstanță ceea ce este bun, ceea ce este bine, ceea ce putem folosi pentru slujirea Domnului, pentru progresul în iubire.

Astfel, când Domnul va veni, vom fi gata să-l primim cu inimă deschisă și el ne va putea conduce, ne va putea umple de binefacerile sale, așa cum o promite prima lectură: "Dacă ai fi luat aminte la poruncile mele, atunci partea ta ar fi fost ca un râu și dreptatea ta ca valurile mării".
 

 

 

© 2003-2007 - ProFamilia.ro - sit recomandat de Conferinta Episcopilor Catolici din Romania
situl include materiale cu diverse drepturi de autor: va rugam să le respectati
navigarea pe acest sit presupune acordul cu conditiile de folosire