MEDITAŢII

Misterele de durere

Isus îşi duce crucea

Meditând acest mister al Rozariului împreună cu Maria, conştientizez că sunt în prezenţa lui Isus Cristos cel Înviat... Încerc să trezesc în mine dorul de a fi cu El... Să fiu cu Isus cel ce poartă crucea pentru mine. Încerc să mi-l imaginez pe acest om deosebit în faţa ochilor mei... Un om gata să fie umilit, să poarte crucea, să-şi dea viaţa din toată inima... "Nimeni nu are o iubire mai mare de cel care îşi dă viaţa pentru prietenii săi..." (Ioan 15,13). Într-o rugăciune spontană, îi mulţumesc lui Isus pentru jertfa asumată pentru mine, pentru întreaga omenire... şi cer puterea de a putea duce crucea de fiecare zi împreună cu El.

Cea mai importantă şi deosebită taină a vieţii şi a credinţei noastre creştine este misterul pascal. Creştinii sunt chemaţi de Isus să participe conştient la opera mântuirii în misterul pascal: să accepte împreună cu El crucea de fiecare zi, suferinţa şi moartea - pentru răscumpărarea lumii, pentru binele semenilor.

"Dacă vrea cineva să mă urmeze... să-şi ia crucea zi de zi şi să mă însoţească" - spune Isus (Luca 9,29). Poate că lumea din jurul meu nu prea vrea să ia în serios aceste cuvinte ale Mântuitorului. Mulţi semeni ai noştri aşteaptă de la Dumnezeu o viaţă plină de bucurii imense, o viaţă cotidiană fără probleme, fără suferinţe.

Noi, creştinii, suntem conştienţi de faptul că din momentul în care Isus şi-a luat lemnul crucii şi şi-a dat viaţa pentru noi, toate durerile, toate suferinţele noastre au un sens, că toţi suntem părtaşi la misterul crucii, dar şi la cel al învierii.

Isus este prezent în fiecare durere. Dacă în mod liber îmi asum crucea mea personală, prin Duhul Sfânt care umple viaţa mea, toate suferinţele devin o forţă purificatoare pentru o uniune mai adâncă cu Dumnezeu, pentru o participare mai eficientă la opera mântuirii.

Astfel devine viaţă cuvântul lui Isus: "Cine-şi pierde viaţa pentru mine, o va afla" (Matei 10,39). Dar tocmai pentru aceasta "acela va primi de o sută de ori mai mult aici pe pământ şi viaţa veşnică" (Matei 19,29).

În acest fel îi conduce Isus pe cei care-L urmează la o viaţă umană împlinită. Pentru că le dă putere ca, şi cu preţul suferinţelor, să stăruie în adevăr şi iubire.

pr. Szenegeto Istvan, Târgu Mureş