MEDITAŢII

Misterele de lumină

Instituirea Euharistiei

Rozariul de lumină se încheie cu meditarea instituirii Euharistiei de către Domnul nostru Isus Cristos. Termenul de Euharistie provine din limba greacă şi înseamnă "mulţumire", "recunoştinţă" pentru ceva ce a avut loc sau a fost făcut pentru cineva.

Isus Cristos a instituit Euharistia, sau după terminologia Bisericilor răsăritene Sfânta Taină, în joia de dinaintea patimilor şi morţii Sale la Cina cea de taină. În momentul instituirii Euharistiei erau prezenţi sfinţii apostoli, cei ce l-au urmat pe Isus pe parcursul întregii Sale activităţi de anunţare, propovăduire, a Evangheliei.

Prin instituirea Euharistiei, Isus ne pune la îndemână "mijlocul" cel mai eficient prin care putem să-i aducem mulţumire lui Dumnezeu. Este vorba despre gestul (acţiunea) prin excelenţă, cel de a-i mulţumi lui Dumnezeu, pe care fiinţa umană îl poate împlini în raport cu Divinitatea. Euharistia este gestul ce ne pune în legătură directă cu Dumnezeu. Este vorba despre o legătură directă fără intermediar, este o legătură ce omul o poate stabili în mod personal dar şi colectiv totodată.

Pentru o mai profundă înţelegere a misterului Euharistiei, trebuie contemplat, meditat momentul în care Isus Cristos instituie această Taină. Este momentul ultimei cine a lui Isus, Maestrul, cu învăţăceii Săi, Apostolii. Este momentul în care Isus îşi încheie activitatea sa publică de predicator, de propovăduitor al Evangheliei - al Veştii celei bune cu privire la faptul că Dumnezeu a început planul Său de mântuire a fiinţei umane. Euharistia este totodată momentul în care Isus începe să concretizeze planul Tatălui de mântuire, prin patima, moartea, învierea şi înălţarea Sa la ceruri.

Isus este începutul şi sfârşitul, este alfa şi omega. Isus este Cuvântul lui Dumnezeu prin care se încheie timpul în care Dumnezeu se adresa omului prin intermediul trimişilor Săi. Isus este Gestul prin care se dă început noului timp al disponibilităţii lui Dumnezeu de a stabili un raport direct cu omul, creatura Sa.

Isus este Cuvântul şi Gestul lui Dumnezeu îndreptate spre om. Isus este prima Euharistie, din punct de vedere cronologic. Isus-Euharistie este "locul" în care divinul se întâlneşte cu umanul. În Isus, natura umană nu mai trebuie să moară pentru că l-a văzut, l-a întâlnit, pe Dumnezeu, precum trebuia să se întâmple până la momentul întrupării. Isus, în momentul în care instituie Sfânta Taină, la ultima cină, ni se autorevelează ca Euharistie; este momentul în care Cuvântul devine Gest. În liturghia de rit roman acest lucru este exprimat în doxologia de dinaintea rugăciunii Tatăl nostru: "Prin Cristos, cu Cristos şi în Cristos...".

Euharistia este "punctul" în care se restabileşte legătura dintre Creator şi creatură. Este momentul în care făgăduinţa Tatălui făcută protopărinţilor noştri Adam şi Eva este împlinită de către Fiul, om şi Dumnezeu. Atunci când la liturghie suntem invitaţi să ne apropiem de Taina cea Mare prin cuvintele: "Cu frică de Dumnezeu, cu credinţă şi cu dragoste să vă apropiaţi", suntem chemaţi să ne apropiem şi să ne cuminecăm cu Trupul şi Sângele Domnului şi Dumnezeului nostru Isus Cristos, dar totodată suntem chemaţi să ne lăsăm pătrunşi şi să facem parte din ceea ce Dumnezeu a făcut şi face pentru mântuirea fiecăruia dintre noi.

Euharistia este cea care ne face ca din "spectatori" să devenim destinatari ai operei de mântuire pe care Dumnezeu o realizează prin Fiul, cu puterea Spiritului Său cel Sfânt.

pr. Grigore Furtună, Cluj-Napoca