MEDITAȚII 

Reflecția săptămânii

Inapoi la cuprins

Îngenuncherea depresiei
- 22 ianuarie 2009 -

"Deprimarea este viermele care se naște în inimă și-și mănâncă născătoarea"
Cuviosul Antioh

Într-o zi, un om necăjit a vizitat un medic și s-a destăinuit că suferă de ani de zile de depresie, cerându-i terapeutului medicamente împotriva bolii sale. Medicul i-a zis: "De astăzi, să mergi să vezi comediile lui Moliere și vei râde din toată inima. Te vei face bine astfel și nici nu te vei mai îmbolnăvi." Bolnavul i-a răspuns: "Doctore, eu sunt Moliere." Marele scriitor de comedie din Franța, dramaturg și poet, cel care stârnea hohote de râs prin piesele lui, suferea de depresie.

Ce adâncă și tainică e mintea umană! Cine o poate cuprinde, cine-i poate desluși misterele?! Cum din aceeași inimă, care știe să bucure alte făpturi, nu se naște nici o luminiță care să anime propria existență?! De veacuri, ne străduim să înțelegem sufletul uman. Nu cunoaștem mai nimic. Și poate că nu vom cunoaște nicicând, în a noastră lume. Nici despre depresie nu știm multe. De unde vine? De ce îi atinge pe unii, iar pe alții îi ocolește? De ce îi conduce pe unii în pragul suicidului, în ciuda celei mai puternice năzuințe a oricărei ființe, dorința de a trăi?

* * *

Te simți trist în cea mai mare parte a zilei, de multă vreme? Ți-ai pierdut interesul pentru toate activitățile, inclusiv pentru cele care te bucurau odinioară? Ai slăbit în ultimul timp? Ai probleme cu somnul? Ești neliniștit, agitat sau mai lent precum odinioară? Te simți ostenit? Crezi că nu mai ești bun de nimic? Te copleșesc simțămintele de vinovăție? Îți e greu să te concentrezi? Te gândești la moarte mai mult decât altădată? Nu mai ești la fel de activ familial? Nici randamentul la locul de muncă nu mai e unul satisfăcător? Dacă răspunzi cu "da", s-ar prea putea să suferi și tu de depresie. Nu ești singurul. O mulțime crescândă de oameni, în lumea întreagă, experimentează aceleași trăiri, sub imperiul aceleiași boli a veacului, depresia. Îmi permit să-ți dau câteva sfaturi! Da, știu, ai încercat atâtea remedii și n-au mers. Nici ceaiul de tei, nici miraculoasele amestecuri orientale, bune la toate, nici sfaturile domnișoarelor psiholog cu fuste scurte (și sinapse pe măsură) de la "tembelizor", nici orele de la fitness, nici sexualitatea, nici comediile, nici muzica de relaxare, nici... nici... nu au avut efect. Și știu, de asemenea, că sunt tânăr, nu am avut parte de problemele tale de viață, nu-ți înțeleg suferința, nu te cunosc. Îți dau dreptate. Te invit numai să citești mesajul acesta până la capăt! Oricum, nu ai nimic de pierdut.

Vreau să vorbesc despre trei priviri care sunt salvatoare în depresie. O primă privire este înlăuntrul tău. Privește în tine însuți! Când te vei uita la tine cu băgare de seamă, îți vei da seama că ai o problemă. Că ceva în tine nu funcționează așa cum trebuie. Apoi, analizează-ți gândurile și înlocuiește-le pe cele distructive cu altele pozitive! Schimbă gândul care-ți spune: "Nu mă iubește nimeni!" cu cel care afirmă "Sunt iubit și acceptat de Dumnezeu și asta mi-e de-ajuns!" O voce îți spune că nu poți trăi fără al tău serviciu. Răspunde-i că oricum aveai nevoie de o pauză și că, în curând, îți vei găsi ceva mai bun. "Nu pot exista fără prietenul/prietena mea!", crezi tu. De fapt, nu ți-ai dori lângă tine pe cineva care să nu te iubească, e mai bine că s-a terminat totul. "Nu voi putea să mă acomodez noii locuințe!" Ba da, îți spun eu, vei da peste vecini cumsecade, îți vei mobila casa așa cum dorești, etc. De îți trece cumva prin minte că nu ai nici o valoare, adu-ți repede aminte că ai prețul sângelui lui Cristos. "Ce rezultate au colegii mei! Cât de mult au realizat în viață!", poți gândi. Dar cât sprijin au avut, câte uși deschise, câte mâini întinse, nu te întrebi? Și, în plus, chiar și ei se mai uită cu jind la cei din jur. Crede-mă! "Oh, dacă voi câștiga și medalia aceasta, voi fi împlinit!" Hai să schimbăm puțin: "Mă bucur pentru tot ce am realizat până acum! Privind în urmă, am înfăptuit multe, cât să încapă într-o viață de om." "Dacă interveneam la vreme, părinții mei nu se despărțeau", "copiii mei ar fi luat-o pe alte căi și nu i-aș fi pierdut". Spune altfel: "vreau să trăiesc prezentul, acceptând lucrurile care nu mai pot fi schimbate și asupra cărora nu știu sigur dacă aș fi putut interveni nici măcar atunci, darămite acum". "Mă uit în oglindă și nu mai arăt ca și altădată". Schimbă-ți felul de a gândi: "Mă uit în oglindă, nu mai sunt ca altădată, e drept. Dar mă uit în oglinda sufletului și văd că viața m-a învățat atâtea... Fața îmbătrânește, dar inima întinerește! Picioarele mă lasă, dar înțelepciunea și credința îmi dau aripi!" În altă ordine de idei, e important ca, uneori, să oprești vâltoarea gândurilor. O poți face prin încetarea monologului interior, adică prin meditație creștină. O clipă de sfântă meditație e ca oază mult râvnită în deșertul arid! Oprește-te o clipă și meditează!

Privește apoi la cer! În fața Tronului Ceresc, douăzeci și patru de ore din douăzeci și patru, Cristos e prezent, gata să mijlocească pentru tine. Spune-i Lui tot ce simți, în cuvintele tale simple. Nu ai nevoie de formule magice! Nici de fraze pompoase cu care să-ți descrii suferința. Îți trebuie doar deschidere și credința că El te poate elibera. De te simți vinovat, El îți va șterge culpa și îți va crește stima față de tine. De ești în întuneric, El îți va deveni lumină. De ți-e teamă, El îți va fi pace. De te-ai rătăcit pe ale lumii ulițe, El îți va deveni Păstorul gata a te aduce din nou pe Cale. De ai un gol dureros în al tău suflet, El e singurul care-l va putea umple. De nu mai ai prieteni, El îți va fi însoțitor permanent. De ți-e teamă de moarte, El îți va fi înviere. Îngenuncherea înaintea Domnului Isus este, adesea, și îngenuncherea depresiei. Un al doilea pas, în aceeași direcție a privirii în sus, este spovada. În confesional, păstorul sufletesc împletește cele două vocații, absolut necesare vindecării tale, cea de reprezentant al Domnului Isus și cea de reprezentant al întregii comunități bisericești. Așa a găsit Dumnezeu cu cale, să pună în deschiderea față de duhovnic o forță aparte de vindecare sufletească.

Privește la semenii tăi! Mulți sunt cei care s-au vindecat de depresie atunci când membri ai familiei lor s-au îmbolnăvit de boli severe. Unde și cum poți să-i ajuți pe ceilalți, o știi tu cel mai bine. Poate fi vorba despre un telefon prin care îți încurajezi părinții, cei de departe, poate fi un bănuț dăruit unui sărac, poate fi o vizită făcută cuiva cunoscut sau necunoscut în spital, sau la închisoare. Aplecarea înspre suferința altora poate fi și cheia vindecării tale.

Sunt forme ale depresiei în care asistența medicamentoasă și psihoterapeutică sunt absolut necesare. De ești cuprins de gânduri de sinucidere, de vezi, auzi, simți lucruri ireale sau cei de lângă tine spun despre tine că "aiurezi", dacă ai printre rudele tale persoane depresive, dacă ai fost de mic mai trist, dacă dispoziția ta oscilează între tristețe și euforie, adresează-te, în cel mai scurt timp, unui medic psihiatru și unui psihoterapeut!

Până una alta, să nu uităm că al nostru Dumnezeu e viu! Să ne bucurăm în El!

"Bucurați-vă, că a înviat Cristos!
Intrați toți în bucuria Domnului nostru!
Bogații și săracii împreună bucurați-vă...
Nimeni să nu se plângă de sărăcie, căci s-a arătat Împărăția cea pentru toți!
Nimeni să nu se tânguiască de păcate, căci iertarea din pământ a răsărit!
Nimeni să nu se teamă de moarte, pentru că ne-a izbăvit pe noi moartea Mântuitorului!
A înviat Cristos și se bucură îngerii.
A înviat Cristos și viața veșnică stăpânește.
A înviat Cristos și nici un mort nu este în groapă. Căci Cristos, sculându-Se din morți,
începutul învierii celor morți S-a făcut.
A Lui este slava și stăpânirea în vecii vecilor. Amin."
Sfântul Ioan Gură de Aur

Andrei Pătrîncă
 

 

 

© 2003-2007 - ProFamilia.ro - sit recomandat de Conferinta Episcopilor Catolici din Romania
situl include materiale cu diverse drepturi de autor: va rugam să le respectati
navigarea pe acest sit presupune acordul cu conditiile de folosire