MEDITAŢII

Lourdes
- 11 februarie 2008 -

Se împlinesc 150 de ani (1858-2008) de la apariţiile Sfintei Fecioare în grota de la Massabielle, în Lourdes, în faţa Bernadettei Soubirous (1844-1879). Sanctuarul a devenit faimos în întreaga lume pentru vindecările miraculoase săvârşite acolo. Iată câteva date: în 1908 se înregistrau 3962 de vindecări, iar astăzi Biserica recunoaşte ca autentice 67 (1).

Dar nu miracolele doresc să le evoc, ci pe Bernadetta şi drumul ei. Adesea ne gândim la la ea ca la fetiţa de paisprezece ani, cuprinsă de extaz în faţa Maicii Domnului, dar uităm că scurta viaţă a Bernadettei a fost plină de suferinţă: astmatică de mică, s-a îmbolnăvit de holeră, ca apoi să contracteze tuberculoză osoasă şi să moară cu un cancer îngrozitor la genunchi. A trăit în sărăcie cruntă, cu dificultăţi în familie greu de închipuit, ca să nu mai punem la socoteală suferinţele cu care s-a ales de pe urma apariţiilor. Unde a găsit Bernadetta forţa să persevereze în ciuda, ori, mai bine zis, prin aceste teribile încercări? În credinţă şi în iubirea Sfintei Fecioare, care a asigurat-o că nu-i promite fericire în această viaţă, ci în cea de dincolo.

Perseverenţa este un element esenţial în dinamica apariţiilor: Sfânta Fecioară nu îi vorbeşte decât la a treia apariţie, când o roagă pe Bernadetta să îi facă plăcerea să vină la grotă timp de cinsprezece zile. Fetiţa poate să bea din izvoraşul ieşit din grotă, după cum îi spuse Doamna, abia la a patra încercare. În sfârşit, Maica Domnului se identifică drept Neprihănita Zămislire abia la a şaisprezecea apariţie.

Mesajul esenţial al apariţiilor este chemarea insistentă la convertire: "Pocăinţă! Pocăinţă! Pocăinţă!" este întreitul apel al Fecioarei, împreună cu rugăciunea pentru păcătoşi.

Ce a făcut Bernadetta în cei peste douăzeci de ani cât a mai trăit după apariţii? Ea a înţeles că Lourdes nu reprezintă raiul, că misiunea ei acolo s-a încheiat. A intrat în ordinul Surorilor Carităţii din Nevers, retrăgându-se cu umilinţă din viaţa publică în care intrase fără voia ei, pentru a îndeplini, ascunsă de ochii lumii, îndemnul Mariei de a se ruga şi de a-şi oferi suferinţele pentru păcătoşi.

Iată un fragment din testamentul Bernadettei, care să ne ajute să ne putem ruga şi noi la fel în încercările de care avem fiecare parte:

"Mulţumesc pentru că ai adăpat cu amărăciuni această inimă prea sensibilă pe care mi-ai dat-o. Pentru maica Iosefina (superioara) care mi-a spus că nu sunt bună de nimic, mulţumesc! Pentru sarcasmele maestrei de novice, pentru vocea ei dură, pentru nedreptăţile ei, pentru ironiile ei, pentru pâinea umilinţei, mulţumesc! Mulţumesc pentru favorul de a fi primit reproşuri, astfel încât surorile să poată spune: «Ce norocoasă sunt că nu sunt Bernadetta!» Mulţumesc că am fost Bernadetta, cea ameninţată cu închisoarea pentru că am văzut-o pe Sfânta Fecioară, acea Bernadettă care a fost oaia neagră pentru toată lumea, atât de neînsemnată încât cine o vedea zicea: «Asta e?» Pentru acest trup suferind pe care mi l-ai dat, pentru această boală care mă arde, pentru carnea mea intrată în putrefacţie, pentru oasele mele găurite, pentru transpiraţia, pentru febra, pentru durerile mele surde şi ascuţite, mulţumesc, Dumnezeul meu! Pentru acest suflet pe care mi l-ai dat, pentru pustiul şi uscăciunea interioară, pentru noaptea pe care mi-ai trimis-o şi pentru luminile tale, pentru tăcerea ta, pentru tot ce mi-ai dat, pentru tot ce nu mi-ai dat, îţi mulţumesc, Isuse!"

(1) Pentru aceste date şi multe altele, se poate consulta pagina internet: www.lourdes-france.com.

Andrei Goţia