![](img/gol.gif)
Reflecția săptămânii
Lupii, mieii și ursul
lui Tony Blair și altora eiusdem farinae
- 1 februarie 2007 -
Doi lupi, tovarăși de pofte,
Vicleni, au vrut să adopte
Niște miei orfani, părăsiți,
Din milă ținuți și crescuți.
S-au dus deci la urs, ca mai mare-n pădure,
Și mieros i-au spus, ba s-au pus chiar să jure
Că de-al mieilor dor nu mai pot, se topesc,
Că vor să-i adopte, cât de mult îi iubesc.
Ursul s-a arătat mișcat,
Însă totuși i-a întrebat:
"Lupi mărinimoși, dar pe voi
Cum să vă las paznici la oi?"
Viclenii i-au răspuns: "Ursule, se poate
Să mai crezi astfel de vorbe-napoiate?!
Doar noi nu-i păzim, ci-i dorim cu mare dor,
Le-am fi tată, mamă, le-am da un viitor!
Și apoi, ne-ai nedreptăți,
În drepturi adânc ne-ai lovi,
Să rămânem discriminați,
Iar mieii, nimănui lăsați?!
Când orice urs cu milă ori chiar un șarpe
Pot adopta un pui de urs ori de șarpe,
Noi de ce nu i-am lua pe miei cu iubire?
Doar pentru că nu suntem de-aceeași fire?!"
Ursul, nătâng ori temător,
Doar nu e discriminator!
I-a lăsat cu a lor pofte
Mieii sărmani să-i adopte.
Când uiți de vorbele-nțelepte
Și te temi de discriminare,
Lupii își fac pofte nedrepte,
Iar mieii ajung la pierzare.
Andrei Goția