MEDITAŢII

Cartea I: Îndrumări de folos pentru viaţa sufletului

Capitolul V

DESPRE CITIREA SFINTEI SCRIPTURI

1. Nu rostirea frumoasă, ci Adevărul e ceea ce trebuie căutat în Sfintele Scripturi. Întreaga Scriptură se cere astfel citită, în duhul în care a fost scrisă. Nu iscusinţa cuvîntării, ci folosul învăţăturii e de căutat cu precădere. Tocmai de aceea, cu aceeaşi plăcere se cade să citim cărţile evlavioase şi simple, precum cele înalte şi adînci. Nu te poticni de numele şi faima scriitorului, nu te gîndi la cît de mare sau de mic a fost socotit; la citire să te tragă un singur lucru - dragostea de adevăr. N-are rost să te întrebi cine a zis cutare lucru, ci urmăreşte cu sîrguinţă ce s-a spus.

2. Oamenii sînt trecători, dar adevărul Domnului rămîne neclintit în veşnicie. Dumnezeu vor-beşte în noi în cele mai felurite chipuri fără a ţine seama de crainic. Ne stînjeneşte adesea, în citirea Sfintelor Scripturi, dorinţa de iscodire nemăsurată, atunci, de pildă, cînd am vrea să cernem prin ciur şi să desluşim lucruri asupra cărora, de fapt, trebuie trecut mai departe. Dacă ţii să-ţi priască citirea, citeşte cu duhul drept şi cinstit al smereniei şi nu urmări să capeţi faimă de învăţat. Nu te sfii să pui întrebări şi ascultă în tăcere răspunsurile sfinţilor: nu dispreţui pildele bătrînilor; nu fără rost au fost şi-ţi sînt împărtăşite.