LITURGIE

Joi - Sfântul Ioan Botezătorul
(Mt. 11, 11-15)

Adevăr vă spun, nu s-a ridicat, dintre cei născuţi din femeie, unul mai mare decât Ioan Botezătorul. Însă cel mai mic din împărăţia cerurilor este mai mare decât el. Din zilele lui Ioan Botezătorul şi până acum, împărăţia cerurilor este asaltată cu violenţă şi cei violenţi o iau prin forţă. Căci toţi profeţii şi Legea au profetizat până la Ioan şi, dacă vreţi să admiteţi, el este Ilie care trebuie să vină. Cine are urechi, să asculte!

Între cei născuţi din femei nu s-a ridicat unul mai mare decât Ioan Botezătorul

În icoanele care reprezintă Botezul lui Isus în apa Iordanului, Sfântul Ioan Botezătorul este pictat ca un om de statură înaltă, cu un picior întins spre Iordan şi celălalt retras mai în spate. Asta vrea să spună că el stă între Vechiul şi Noul Testament.

Marile personaje ale Vechiului Testament se disting prin darul profeţiei. Misiunea lor este să arate încotro merge istoria Israelului şi să le reamintească evreilor că tot ceea ce se petrece capătă sens numai în vederea venirii lui Mesia.

Sfântul Ioan este ultimul profet şi nu-l mai indică pe Mesia prin intermediul semnelor, ci direct, în persoană: "Iată Mielul lui Dumnezeu" (In. 1,36). Propovăduirea sa e ultima înaintea celei a lui Isus. Istoria poporului ales începe şi sfârşeşte, deci, cu două mari personaje: Avraam şi Ioan Botezătorul. Avraam e "tatăl tuturor credincioşilor" (Ga 3,6; Rm 4). Mântuirea începe cu credinţa şi speranţa. Credinţa e destinată să crească şi să devină viziune, iar Ioan vede pe Mesia.

O poveste asemănătoare se repetă neîncetat, simbolic, în viaţa noastră. Când credem în Dumnezeu şi îi acordăm deplină încredere, soseşte momentul în care vedem şi experimentăm că am făcut bine, că Dumnezeu e cu noi.

Totuşi, cel mai mic întru Împărăţia cerurilor este mai mare decât el

Acest text biblic nu e uşor de înţeles; şi, într-adevăr, el a fost interpretat în diverse moduri. Exegeza modernă propune chiar o explicaţie care duce la schimbarea traducerii. În loc să se spună "cel mai mic" ar trebui să fie "cel mai tânăr". În asemenea caz, Isus ar fi vorbit despre sine, şi atunci înţelesul textului este simplu: "Ioan Botezătorul este cel mai mare dintre profeţi, dar eu, care sunt mai tânăr, sunt cel mai mare, cu Mine împărăţia lui Dumnezeu a venit deja".

Interpretarea din trecut suna altfel. Se comparau cele două Testamente, Vechiul şi Noul, şi valoarea lor. Evreii au primit de la Dumnezeu Legea şi profeţii, şi a fost un mare dar al graţiei lui Dumnezeu. Însă un dar şi mai mare este să primeşti un om în Biserică: botezul îl transformă într-un fiu al lui Dumnezeu, iar în euharistie el se uneşte cu Hristos însuşi.

Această interpretare ne ajută să ne dăm seama de privilegiul pe care îl avem şi de mijloacele de salvare care ne sunt oferite în calitate de membri ai Bisericii.

Din zilele lui Ioan Botezătorul până acum împărăţia cerurilor se ia prin asalt, iar cei ce dau asaltul o cuceresc

Şi versetul acesta a fost explicat în două moduri de către autorii spirituali. Prima explicaţie este simplă, dictată de experienţă. De la începuturi până astăzi Biserica a fost întotdeauna, mai mult sau mai puţin, persecutată. Trebuie să ţinem cont de asta; aceasta e istoria ei. Biserica "mică" suntem noi înşine, deci şi în viaţa noastră personală orice decizie bună va întâlni o rezistenţă. Sfântul Ignaţiu de Loyola spunea că tocmai adversitatea e aceea care-l asigură pe un creştin că a făcut alegerea corectă.

În literatura monastică se atribuia acestui verset evanghelic o altă semnificaţie. Împărăţia lui Dumnezeu, Biserica, darurile Spiritului Sfânt sunt deja aici, între noi, la dispoziţia noastră. Şi totuşi, convertirea presupune efort, iar a-L urma pe Hristos cu adevărat nu-i o treabă uşoară. Omul trebuie să se constrângă, să-şi facă violenţă. Dar tocmai cei "violenţi", în sensul pozitiv al termenului, sunt cei care iau în posesie împărăţia lui Dumnezeu. Este aceeaşi concluzie cu cea din "Imitatio Christi": "Vei avansa în măsura în care te vei înfrunta pe tine".

Cardinal Tomas Spidlik