ISTORIE

PARTEA II
EVUL MEDIU (800-1517)

41. PAPII SECOLELOR AL XIV-LEA ŞI AL XV-LEA

192. Benedict XI (1303-1304), om virtuos, echilibrat, având programul: Justiţie şi Pace, încearcă împăcarea partidei Bianchi şi Neri din Florenţa.

193. Clemente V (1305-1315). Cu el începu "captivitatea de la Avignon". La 200 de ani de la moartea lui, calviniştii i-au distrus monumentul funerar.

194. Ioan XXII (1316-1334) a fost ales după 2 ani de conclav, om de ştiinţă, sfinţenie, stabilit la Avignon, bun organizator. Luptă împotriva lui Ludovic de Bavaria şi trebui să sufere pentru urmaşii Sfântului Francisc, scizionaţi în conventuali "spirituali" şi "moderaţi". Monumentul lui funerar fu distrus în timpul Revoluţiei franceze.

195. Benedict XII (1334-1342) încercă să se transfere la Bologna, dar cardinalii îl împiedicară. Iniţie atunci construcţia palatului papal de la Avignon, unde este îngropat. A fost un energic reformator în unele probleme organizatorice.

196. Clemente VI (1342-1352) cumpără cetatea Avignon de la Filip VI şi distribui imense averi săracilor. Hughenoţii i-au profanat mormântul.

197. Inocenţiu VI (1352-1362) încercă să se reîntoarcă la Roma, dar fiind ameninţat de bandiţii Ruttari, se reîntoarse la Avignon.

198. Urban V (1362-1370), om foarte cult, a reformat clerul şi Curia papală. Părăsi Avignonul şi se întoarse la Roma, restaurând bisericile şi viaţa religioasă. Speriat de bandiţii Romei, se reîntoarse la Avignon unde muri, după cum profeţise Sfânta Brigita.

199. Grigore XI (1370-1378). În momentul alegerii sale erau numai 3 cardinali italieni, unul englez, iar restul francezi. Primul lui act a fost excomunicarea tuturor florentinilor şi dispune interdicţia împotriva Florenţei. Intervine Sfânta Caterina de Siena, care în 20 de scrisori l-a invitat să se reîntoarcă la Roma, dar fiind terorizat de plebe a trebuit să se salveze. Papa muri de supărare la numai 47 de ani, zicând: "înalţă, Doamne, viţa", înţelegând prin viţa de vie, Roma.

200. Urban VI (1378-1389) a fost ales într-un climat furtunos, într-un moment în care poporul pretindea un papă "roman", alungându-i pe cardinali. Urban a fost ales, însă, în acelaşi timp, francezii au ales un alt papă, pe Robert, cunoscut sub numele Clemente VII. Se ajunse la lupta armată între cei doi papi, Urban învingându-l pe Clemente la Colli Albani. Cardinalii au uneltit pentru uciderea papei, care se văzu silit să fugă, refugiindu-se la Nocera, unde Carol II îl ajunse şi îl asedie. Au intervenit genovezii pentru "salvarea papei", însă, în realitate, ei îl prinseră pentru a-l preda antipapei de la Avignon. Pentru a se salva, Urban a plătit genovezilor o mare sumă de bani. Pentru a mulţumi Domnului că a scăpat de pericol, preconiză un An Sfânt Extraordinar, anticipat anului 1390, dar nu apucă să-l celebreze deoarece muri.

201. Bonifaciu IX (1389-1404) a rămas vestit pentru marea sa bunătate. În timpul pontificatului său se celebrară doi Ani Sfinţi: în 1390, preconizat de predecesorul său, şi în 1400, cerut de legile canonice.

202. Inocenţiu VII (1404-1406) se luptă cu antipapa Benedict XIII, fiind considerat primul "Papă umanist", protector al artelor.

203. Grigore XII (1406-1417), slab, numai piele şi os, din cauza posturilor, a avut de luptat cu doi antipapi, Benedict XIII de la Avignon şi Alexandru V, mort la Bologna, lăsând urmaş pe Ioan XXIII. Conciliul de la Constanţa îi depuse pe toţi trei, iar Grigore XII muri retras la Recanati, după ce renunţă la scaunul papal.

204. Martin V (1417-1431) a fost confirmat de Conciliul din Constanţa, care-i spuse: "Stăpâne, mergi în pace la Roma". În drum, se opri la Milano pentru a sfinţi Domul, apoi, ajuns la Roma, reconstrui palate şi case, institui "inspectorii de străzi" pentru a urmări hoţii şi răufăcătorii. Muri de atac de inimă. Sub pontificatul său îşi desfăşură Sfânta Ioana d'Arc vitejia sa extraordinară.

205. Eugeniu IV (1431-1447) s-a luptat cu familia predecesorului său. Din cauza antipapei Amadeu din Savoia, care-şi luă numele de Feliciu V, a trebuit să fugă din Roma, mutând Conciliul la Ferrara, unde încercă unirea Orientalilor cu Biserica Romană, fără rezultate temeinice. Muri după puţin timp, când pericolul musulman se ivi la Constantinopol.

206. Nicolae V (1447-1455), ales la 49 de ani, beneficie de instalarea unei păci generale. Pe timpul lui căzu Constantinopolul sub stăpânirea turcilor. Trebui să înfrunte complotul Porcarilor, care încercaseră să reconstituie Republica Romană. El a fondat Biblioteca Vaticană, ce poseda atunci 5000 de codice. Încurajă pe artiştii Leon Battista Alberti, Fericitul Angelico şi Andrea de Astagno. A fost considerat protectorul "umanismului".

207. Calixt III (1455-1458) este primul papă din familia Borgia. Organiză o Cruciadă pentru eliberarea Constantinopolului de sub turci, însă a fost trădat de Alfonso V, regele Neapolului, care îndreptă flota nu în directia Constantinopolului, ci a Genovei, pentru a-i cuceri pe genovezi. Calixt voi atunci să construiască o altă flotă, la Tevere. De aceea îşi vându totul, inclusiv argintăria, numai să salveze credinţa şi Biserica. Muri fericit că a fost eliberat Belgradul de sub turci, în ziua Schimbării la faţă. Fu acuzat de nepotism.

208. Pius II (1458-1464) a fost ales cu scopul salvării civilizaţiei creştine a Europei şi eliminarea dominaţiei musulmane. De o inteligenţă rară şi o cultură vastă, orator neîntrecut, scriitor elevat, a scris volume de istorie contemporană şi cosmografie. Obişnuia să zică: "Sforţează-te, Enea (numele lui de dinainte de a fi papă), şi adună Pius II!". Fondă o universitate şi protejă literaţii de toate naţiunile. Organiză o Cruciadă şi se aşeză personal în fruntea ei, aducând moaştele Sfântului Andrei apostolul, le aşeză sub altarul Sfântului Petru în Vatican şi făgădui în genunchi recucerirea Pământului Sfânt. Plecă de la Ancona pentru începerea Cruciadei, dar când sosiră navele veneţiene papa era deja mort.

209. Paul II (1464-1471) a fost ales papă la 48 de ani, fiind foarte generos, având o farmacie proprie din care dădea gratuit medicamente, şi fiind foarte sensibil la executarea capitală a delicvenţilor. Nu acorda audienţe, dintr-o timiditate excesivă, decât 15-20 de zile pe an. Muri de durere când turcii au scufundat flota veneţiană pregătită de predecesorul său.

210. Sixtus IV (1471-1484) avu de înfruntat luptele fratricide dintre familiile Lorenzo de Medici şi Pazzi. În acel timp, Mahomed II cuceri Otranto, ucigând 12.000 de cetăţeni ai acestui oraş. Papa refăcu flota şi recuceri Otranto, oprind invazia turcească în Italia.

211. Inocenţiu VIII (1484-1492) încercă împăcarea între familia Colonna şi cea a Ordinilor. Pericolul turcesc deveni foarte grav. În acel timp, maurii au fost alungaţi definitiv din Spania şi regele primi titlul de "Catolic". Protejă mulţi artişti. În epitaful său serie "descoperirea Americii", papa murind în 25 iulie al anului în care Cristofor Columb pleca în celebra sa expediţie (în 3 august, pentru a ajunge în 12 octombrie 1492).

212. Alexandru VI (1492-1503) e al doilea papă din familia Borgia. Se dori un principe abil şi nu un preot foarte onest, de aici viaţa lui dezordonată şi desfrânată. Ajuns papă, puse ordine în Roma şi în finanţele ei. Avu patru copii din căsătoria încheiată înainte de a ajunge papă: Cezar, Ioan, Jofre şi Lucreţia, lăsându-se dominat de ei. Se ciocni cu Carol VIII, regele Franţei, care vru să-şi schimbe viaţa. În acel timp, la Florenţa, un "frate apocaliptic" se pronunţă împotriva desfrâului său (era Girolamo Savonarola), însă sfârşi spânzurat şi ars pe rug. Acest papă este una din figurile cele mai întunecate din întreaga istorie a papalităţii, ale cărui greşeli sunt de multe ori exagerate. Dumnezeu are totdeauna dreptul la ultima şi unica judecată a fiecărei persoane.