Sfântul Alexandru, a pontificat între anii 107-116.
Sfântul Sixtus I. La finele domniei lui Traian și în timpul împăratului Adrian. A condus Biserica între anii 116-125.
Sfântul Telesforus, grec, martir (125-136). A introdus serviciul divin în noaptea de Crăciun și în timpul Păresimilor.
Sfântul Higinus, grec, filosof (136-140). A murit martir. Sfântul Ireneu spune că ar fi murit înfruntând erezia gnostică.
Sfântul Pius I (140-154) din Aquilea, frate cu Hermas, autorul "Păstorului"; combate gnosticismul.
Sfântul Anicet (154-166); sub pontificatul său trăiesc mari personalități creștine: Hegisius, Sfântul Iustin filosoful, Sfântul Policarp.
Sfântul Soterius (166-174) a ajutat mult cetatea greacă a Corintului, aflată în grava criză morală.
Sfântul Eleuterius (174-189) a luptat împotriva montaniștilor. E îngropat în Roma.
Sfântul Victor I (189-198) este primul Papă african, organizator bun, voind să uniformizeze practicile variate ale Bisericii. Impune sărbătorirea Paștilor în prima duminică a jumătății lui martie. E primul Papă bine ascultat de puterea civilă, de împărăteasa Giulia.
Sfântul Zefirin (198-217) era roman. E autorul cimitirului pe Via Appia. Pe timpul lui a murit Sfântul Tarcisius, purtând Sfânta Euharistie la cei închiși.
Sfântul Calixt (217-222) era roman. El a terminat cimitirul pe Via Appia, care se va numi apoi "Catacombele Sfântului Calixt". A luptat împotriva lui Hipolit, primul antipapă, mai târziu acesta ajungând însă un Sfânt.
Sfântul Urban I (222-230) era roman. Se cunosc puține despre el.
Sfântul Pontianus (230-235) luptă împotriva antipapei, Sfântul Hipolit; au fost deportați amândoi în Sardinia și au suferit martiriul.
Sfântul Anterius (235-236) era grec și muri martir. În 1854 i s-a descoperit mormântul în Catacombele "Sfântului Calixt".
Sfântul Fabian (236-250) suferi martiriul în persecuția lui Decius. Fu primul papă care institui prima organizație religioasă-administrativă.
Sfântul Corneliu (251-253) luptă împotriva preotului Novatianus; muri în exil la Centum-Cellae (Civitavecchia) și e adus și înmormântat în "Catacombele Sfântului Calixt".
Sfântul Lucius (253-254) era roman și muri martir în exil și este înmormântat tot în "Catacombele Sfântului Calixt".
Sfântul Ștefan (254-257) era roman și a trebuit să înfrunte controversa împotriva Bisericii Africane în problema "lapsilor", împotriva rigiditătii Sfântului Ciprian. El a rezolvat și problema Botezului, admițând valid Botezul ereticilor și interzicând repetarea lui. Din aceste motive, Biserica Africană era să facă schisma, dar moartea Papei a evitat-o.
Sfântul Sixtus II (257-258) era grec. A refăcut unitatea cu Biserica Africană.
Sfântul Dionisiu (260-268) a trăit timpuri liniștite sub domnia lui Calienus. Și Sfântul Sixtus II și Sfântul Dionisie sunt înmormântați în catacombele Sfântului Calist.
Sfântul Feliciu (269-274) este primul papă care a aprobat săvârșirea Sfintei Liturghii pe mormintele martirilor.
Sfântul Eutichianus (275-283); nu se știe nimic despre el.
Sfântul Caius (283-296), de origine dalmațian, îngropat în "Catacombele Sfântului Calixt" unde s-a găsit epigrafia sa.
Sfântul Marcellinus (296-304) a fost acuzat de cedare sub persecuția lui Maximian. A fost reabilitat de un conciliu (neuniversal) și a murit martir în 25 decembrie 304; această zi nu era încă sărbătoarea Nașterii Mântuitorului, ci sărbătoare păgână și ziua propusă pentru sărbătorirea memoriei martirilor.
