Tu întrebi 


 

Ticu Cristian din București întreabă:

Am o întrebare care mă frământă și anume: cum să-i explica unui ne-catolic faptul că există Purgatoriul? Puteți să-mi dați, vă rog, câteva informații, de exemplu de unde a plecat ideea existenței Purgatoriului?

Răspunde fr. Cornel Gabor sdb:

Salutare dragă Ticu,

Te felicit, nu numai pentru că te interesează cele veșnice, de la o vârstă atât de fragedă, dar mai ales că dialoghezi cu persoane ne-catolice: cred că ești un tip deschis, dar în același timp trebuie să te întărești fie în cunoștințe, fie în credință, pentru a nu rămâne blocat sau chiar șocat în fața unor afirmații făcute de unii în pripă. Când întâlnești ceva de care nu ești sigur, continuă să întrebi.

Biserica a formulat doctrina de credință relativ la Purgator îndeosebi în Conciliul din Florența (1439) și din Trento (1545 - 1563), inspirându-se din Biblie și din primii scriitori creștini: pentru unele păcate lesne iertătoare este un foc purificator. Deja din Vechiul Testament se făceau rugăciuni pentru cei morți: 2Macabei 12,46. Orice rugăciune sau sacrificiu facem se îndreaptă spre sufletele din Purgator. Cei din Paradis sunt deja salvați, iar cei din Iad și-au primit deja răsplata, deci lor nu le pot fi de folos intențiile noastre pentru că ceea ce au meritat au primit pentru veșnicie. Sacrificiul lui Iob a purificat sufletele fiilor săi (Iob 1,5). După cum poți vedea, această doctrină de credință s-a maturizat în timp. Dumnezeu s-a descoperit pe deplin în Isus, dar continuă de-a lungul istoriei să se reveleze.

În Purgator ajung cei care mor în harul și prietenia lui Dumnezeu, dar sunt imperfect purificate, cu toate că sunt sigure de obținerea răsplatei veșnice. În Paradis nu poate intra nimic impur: "nu va intra în Ierusalimul ceresc nimic impur" (Apocalipsa 21,27). Purgatoriul este o situație, în care sufletele trăiesc în suferință cu siguranța că peste puțin vor fi pentru totdeauna cu Dumnezeu. Deși fericite, aceste suflete suferă, dorind să fie cât mai grabnic purificate înăuntru; Dumnezeu ne vrea cu adevărat după "chipul și asemănarea sa", cu totul perfecți de a se bucura cu El, fără umbre de tristețe.

Oricum, ție dragă Ticu și celor care te întreabă despre Purgator, vă doresc să ajungeți direct în Paradis, așa că nu o să aveți nici o bătaie de cap. Gândește-te la un student care are în față un examinator corect: dacă studentul a învățat sârguincios, nu are nici o treabă cu corijarea. Mult succes în toate, fii mereu vesel!
 

 

 

© 2003-2007 - ProFamilia.ro - sit recomandat de Conferinta Episcopilor Catolici din Romania
situl include materiale cu diverse drepturi de autor: va rugam să le respectati
navigarea pe acest sit presupune acordul cu conditiile de folosire