Tu întrebi 


 

Simona din Cluj întreabă:

Sunt greco-catolică dar merg adesea și la romano-catolici la Liturghie. Mi-ar place să înțeleg de ce la romano-catolici nu se oferă împărtășania și cu Sânge Mântuitorului. Se poate și cu, și fără Sânge? Oare nu ar trebui amândouă căci tot timpul se spune Preasfântul Trup și Preasfântul Sânge al Mântuitorului. Nu? Și la Cina cea de Taină, a fost folosit un potir. Sunt convins că frații latini fac așa dintr-un motiv, dar aș vrea să înțeleg, de ce e valabil și doar cu Ostia.

Răspunde fr. Cornel Gabor sdb:

Dragă Simona,

Vreau să spun de la început că Isus Cristos este indivizibil; împărtășindu-ne doar cu ostia ne împărtășim cu Cristos întreg și nu cu jumătate sau o parte din El... A nu se împărtăși sub ambele specii nu creează nici un fel de problemă: "Datorită prezenței sacramentale a lui Cristos în fiecare dintre specii, împărtășania numai cu specia pâinii permite primirea întregului rod de har al Euharistiei." (Catechismul Bisericii Catolice nr. 1390)

Într-adevăr Biserica, încă din primele timpuri a împărtășit poporul sub ambele specii; avem o mărturie scrisă lăsată de Sfântul Iustin Martirul care povestește pe la 155 împăratului păgân Antoninus Pius (138-161) cum se desfășurau celebrările euharistice: "În ziua numită a soarelui ... după ce acela care prezidează a adus mulțumire și poporul a răspuns, cei care la noi sunt numiți diaconi împart tuturor celor de față pâinea, vinul și apa «euharistizate» și le duc celor care n-au fost de față". (Catechismul Bisericii Catolice nr. 1345)

Numai din motive pastorale, acest mod de a se împărtăși a fost stabilit în mod legitim drept cel mai obișnuit în ritul latin. Totuși, «Sfânta împărtășanie își realizează mai deplin forma de semn când se dă sub ambele specii. Căci, sub această formă, semnul ospățului euharistic este pus în lumină mai deplin». Aceasta este forma obișnuită de împărtășire în riturile orientale." (Catechismul Bisericii Catolice nr. 1390)

Așadar motivul principal pentru care împărtășania vine dată credincioșilor numai sub specia pâinii este de ordin pastoral: îndeosebi de a nu pierde picăturile de vin consacrat, de a nu risca încălcarea normelor de igienă (persoane care ating cu salivă lingurița sau instrumentul cu care credincioșii primesc sângele lui Cristos) și altele.

Sunt multe alte lucruri de spus care ne-ar putea ajuta să înțelegem mai bine această posibilitate pe care Biserica o dă! Dar deocamdată este suficient să știi că lucrul cel mai important este ca lumea să-l primească pe Cristos având sufletul nepătat, respectând normele Bisericii, iar apoi, uniți CU și ÎN Cristos, Fiul Tatălui, și întăriți de prezența Harului său, să-și continue viața de bun creștin spre unitatea cerută de El.

Material folosit: Catehismul Bisericii Catolice, 1993
 

 

 

© 2003-2007 - ProFamilia.ro - sit recomandat de Conferinta Episcopilor Catolici din Romania
situl include materiale cu diverse drepturi de autor: va rugam să le respectati
navigarea pe acest sit presupune acordul cu conditiile de folosire