FAMILIA

Educaţia învinge cancerul de sân

• În Romania şi la nivel internaţional, cancerul mamar reprezintă prima cauză de deces prin cancer la femei

• Lipsa de informaţii este cel mai puternic vector al bolii

Cancerul de sân este la ora actuală cea mai răspândită formă de cancer atât la nivel naţional, cât şi internaţional. Cifrele sunt grăitoare: după 2000, mortalitatea cauzată de cancerul de sân a crescut cu 7% în România, iar numărul cazurilor nou apărute într-un an depăşeşte cifra de 6500; dintre acestea, 2500 mor. În acest an, Fundaţia "Hope for a Life" a lansat programul ACORD - Programul Naţional de Depistare Precoce a Cancerului de Sân şi Reconstrucţie Mamară Postmastectomie. Proiectul vizează reducerea ratei mortalităţii în rândul bolnavelor de cancer mamar.

Elaboratoarea programului ACORD, dr. Dana Harbuz Miricioiu, subliniază că depistarea precoce se face prin examen clinic calificat şi mamografie. "Lipsa de informaţii este cel mai puternic vector al bolii, pentru că neprezentarea la medic pentru controlul medical periodic, nerecunoaşterea simptomelor şi uneori chiar nepăsarea, fac din cancerul de sân o boală care, în momentul de faţă, să fie descoperită atunci când este prea târziu", trage un semnal de alarmă Dana Harbuz Miricioiu.

Ce simţim

Un nodul dur, de forma neregulată, dureros sau nu; pielea înroşită, îngroşată, mai caldă, cu aspectul unei coji de portocală; apariţia pe pielea sânului a unei adâncituri, care cutează pielea din jur, sau a unei ulceraţii; mărirea în volum a unui sân şi a nodulilor din axiali, care uneori sunt duri şi dureroşi; apariţia unor eczeme sau a unor scurgeri la nivelul mamelonului.

În majoritatea cazurilor, cancerul de sân nu este dureros. Boala are însă o perioadă de latenţă de 10-15 ani. Din această cauză este o afecţiune unde funcţionează foarte bine screeningul - depistarea în masă a cancerului mamar în fazele precoce - 0 şi 1 - la femeile care sunt aparent sănătoase.

Metode de tratament

Dacă sesizaţi una dintre aceste modificări la nivelul sânului, mergeţi la medicul de familie care vă va trimite la un consult de specialitate. Există metode de tratament eficiente: operaţia chirurgicală oncologică, de îndepărtare a tumorii sau a întregului sân (masectomia); reconstrucţia sânului, prin care se creează un sân care arată ca şi cel natural; radioterapia, care utilizează radiaţii cu energii înalte, cu proprietatea de a distruge celulele canceroase; chimioterapia, care foloseşte combinaţii de medicamente anticanceroase, şi hormonoterapia, la care se adaugă imunoterapia şi psihoterapia.

Prevenţie primară

Prevenţia primară împotriva cancerului de sân începe în primul rând prin modificarea modului de viaţă şi comportament. Renuntaţi la alcool şi la fumat! Pacientele fumătoare care apelează la reconstrucţia de sân nu pot fi operate. Verificaţi-vă greutatea. Consumul de grăsimi şi dulciuri este deosebit de periculos. Obezitatea creşte nivelul estrogenului, care are legatură directă cu apariţia acestui tip de cancer. Introduceţi în alimentaţie mai multe verdeţuri şi alimente bogate în fibre. Ele au rolul de a scădea nivelul estrogenului şi de a întări celula în lupta cu factorii cancerigeni. Consumaţi alimente bogate în vitamina C şi E. Faceţi sport. Revitalizaţi organismul şi întăriţi sistemul imunitar. Lipsa exerciţiului fizic se asociază cu nivele crescute ale lipidelor, care inhibă creşterea nivelului de estrogen. Contraceptivele joacă de asemenea un rol negativ. Evitaţi traumatismele mici şi repetate şi mediile poluate în special cu cadiu şi plumb.

Depistarea precoce

Planul de depistare timpurie a cancerului mamar prevede ca între 20 şi 40 de ani să se facă autoexaminarea lunară a sânilor, la cinci-şapte zile după mestruaţie, însoţită de un examen fizic efectuat de medicul specialist o dată la trei ani; la 40 de ani se recomandă prima mamografie, împreună cu un examen fizic; între 40-49 de ani se va efectua o mamografie la doi ani, însoţită de examen fizic realizat de medicul specialist, la care se adaugă autoexaminarea lunară; dupa 50 de ani, se prevede un examen clinic şi mamografie anual şi autoexaminare în aceeaşi zi a lunii. În condiţiile unor factori de risc, se tinde să se urmarească femeia de la 35 de ani. Cancerul de sân este una dintre cele mai lente tumori. De la declanşarea procesului până la apariţia unei tumori de 1 cm diametru pot trece chiar şi zece ani. În acest interval, depistarea bolii conferă şanse maxime de vindecare. "Detectarea cancerului mamar în stadiul 0 face ca supravieţuirea la cinci ani să fie între 98-100%. În schimb, depistarea în stadiul 2 o reduce la 75%, în stadiul trei la 50%, iar în stadiul patru la 15%", avertizează Dana Harbuz Miricioiu.

Factori de risc

Vârsta înaintată creşte riscul apariţiei cancerului de sân, în primul rând din cauza dezechilibrului hormonal care se iveşte după 40 de ani. Grupul de etate cu cel mai mare risc de îmbolnăvire este între 50-60 de ani. Însă cancerul mamar poate apărea şi la persoanele tinere. Ereditatea - dacă aveţi o bunică, mamă sau soră diagnosticate cu cancer mamar, vă încadraţi într-un risc crescut de îmbolnăvire. Efectuaţi-vă o mamografie cu cel puţin cinci ani înainte de vârsta la care a fost diagnosticat cancerul la ruda dvs.

De asemenea, femeile diagnosticate cu un chist sau cu o alta tumoare benignă a sânului trebuie să fie supravegheate regulat, datorită existenţei unui risc, minim poate, dar care nu trebuie subestimat, de transformare malignă pe care îl au unele dintre aceste afecţiuni. Menopauza tardivă şi obezitatea apărută în postmenopauză, menstruaţia aparută înainte de 11 ani, prima sarcină după 30 de ani. Apoi, trebuie să ţineţi cont de factorii care pot scădea riscul cancerului mamar: prima sarcină la vârstă tânără, menopauza precoce, alăptarea prelungita. Şi, nu în ultimul rând, vă protejaţi de apariţia unui cancer mamar prin efectuarea controlului medical periodic la medicul de familie, care poate depista apariţia din timp a unor suspiciuni. Este important de conştientizat necesitatea efectuării regulate a controalelor mamografice şi a examinării clinice, coordonate de medicul oncolog.

Mamografia

Depistarea în stadiul precoce se realizează prin examen clinic de specialitate, însoţit de mamografie, care este cea mai eficientă cale şi cel mai ieftin instrument de a detecta cancerul mamar în forma cea mai timpurie, cu aproximativ 1-3 ani inainte ca boala să poată fi depistată prin palpare. Mamografia este, de fapt, o radiografiere a sânului, cu radiaţii extrem de joase, ceea ce face ca riscurile iradierii să fie minime. De altfel, lucrurile au avansat atât de rapid, încât s-a ajuns la performanţa ca, prin mamografie, să poata fi depistat nodulul malign la o dimensiune de 0,5 cm.

Masectomia

Masectomia reprezintă îndepărtarea chirurgicală a sânului. Pe lângă tratamentul chirurgical radical al cancerului de sân, procedeul este şi o operaţie mutilantă, care alterează integritatea corporală a femeii prin consecinţele psihosomatice. Impactul psihologic are implicaţii în toate planurile: familial, afectiv şi social. Cancerul mamar afectează un organ care este simbolul feminităţii. "Imaginea de sine are de suferit din cauza schimbării care are loc în propria corporalitate", atrage atenţia psihologul Andreea Raduta. "De cele mai multe ori, este bine ca intervenţia chirurgicală să beneficieze de consiliere pre şi post operatorie, astfel încât percepţia propriei corporalităţi să se refacă repede", afirmă psihologul.

Reconstrucţia sânului

Dar ce se întâmplă după masectomie? Chirurgia plastică poate reda integritatea corpului. Reconstrucţia sânului ajută o pacientă mastectomizată să redobândească o imagine pozitivă asupra propriului corp şi, de asemenea, contribuie la reintegrarea ei psiho-socială. Reconstrucţia se poate realiza în acelaşi timp operator cu mastectomia sau mai tarziu. Dana Harbuz-Miricioiu explică avantajele reconstrucţiei imediate: "Aduce atât beneficii psihologice pacientei, prin diminuarea anxietăţii legate de operaţia de extirpare a sânului, cât şi financiare, deoarece, prin scăderea duratei de spitalizare, scad şi costurile". Chirurgia plastică realizează reconstrucţia sânului cu ajutorul implanturilor sau a ţesuturilor din vecinătatea regiunii operate, fără a avea efecte secundare negative asupra bolii.

Implicare generală

Prof. Univ. Dr. Florinel Bădulescu, preşedintele Comisiei de Oncologie din cadrul Ministerului Sănătăţii şi Familiei, anunţă caă pentru prima oară se încearcă să se ordoneze toate activităţile de prevenţie, care până acum s-au derulat sporadic. "În cele şase mari centre universitare din ţară se vor întocmi catagrafii în vederea efectuării screening-urilor şi a depistării persoanelor cu predispoziţie", informează Florinel Bădulescu. Totodată, preşedintele Comisiei de Oncologie afirmă că se vor aloca 17 miliarde de lei programelor de prevenţie. Tot în 2004, cele mai importante organizaţii nonguvernamentale vor lucra împreună cu MSF pentru a preveni această boală. Toate femeile ar trebui să ştie că există un consult anual gratuit obligatoriu.

Şi bărbaţii sunt afectaţi

Cancerul de sân nu este o boală de care suferă exclusiv femeile. La fiecare 100 de femei cu cancer mamar, un bărbat va dezvolta boala, în special din cauza eredităţii, stresului sau traumatismelor. Cancerul mamar este o boală care ucide, iar atunci când nu o face, lasă urme adânci. Fizice şi psihice. Nu uitaţi că efectele devastatoare ale acestei afecţiuni pot fi contracarate şi că acest tip de cancer poate fi controlat şi chiar învins. Nu uitaţi că momentul cel mai important pentru a lupta eficient împotriva acestei boli este depistarea sa precoce, iar cea mai sigură metodă este mamografia, care permite detectarea bolii cu 1-3 ani inainte de apariţia primelor simptome.

Mihaela Halichi
sursa: sanatatea.ziua.ro
republicat cu acordul sursei

• La fiecare trei minute, o femeie este diagnosticată cu cancer de sân

• La fiecare 15 minute, o femeie moare din cauza acestei boli

• Una din opt femei va dezvolta pe parcursul vieţii cancer de sân

• Studiile de autopsie arată că 2% dintre persoanele investigate prezintă un cancer de sân nediagnosticat atunci cand mor

• Cancerul mamar este principala cauză de moarte la femeile cu vârsta cuprinsă între 40 şi 55 de ani

• În România, 1% dintre femei se îmbolnăvesc anual de cancer mamar, iar 85% dintre cazuri sunt depistate în fazele avansate ale bolii