Curier juridic
După febra sărbătorilor de iarnă, foarte mulți creștini sunt cuprinși de febra achitării impozitelor și taxelor datorate statului, fie din dorința de a beneficia de reducerea mult vehiculată de 10%, fie de a scăpa chiar de la începutul anului de grija achitării acestora. Anul acesta, atât presa, cât și televiziunea au comentat pe larg noile modificări aduse de O.G. nr. 36/2002 privind impozitele și taxele locale, precum și de Normele metodologice aprobate prin H.G. nr. 1278 din 13 noiembrie 2002. Câteva date legate de impozitul pe clădiri, teren și despre unele facilități fiscale vă vom oferi și noi în acest număr, urmând ca cei interesați să se adreseze pentru noi lămuriri redacției, pentru rubrica "Curier juridic".
Impozitul pe clădiri
"Impozitul pe clădiri este anual și se datorează de către contribuabili pentru clădirile aflate în proprietatea lor, indiferent de locul unde sunt situate și de destinația acestora (art. 4 din O.G. nr. 36). De menționat că, în sensul prezentei ordonanțe, prin clădire se înțelege orice construcție care servește la adăpostirea de oameni, de animale, de obiecte, produse, materiale, instalații și alte asemenea.
Impozitul pe clădiri, în cazul persoanelor fizice, se calculează prin aplicarea unei cote de 0,2% în mediul urban și de 0,1% în mediul rural, asupra valorii impozabile a clădirii (această valoare este stabilită, conform unor criterii și norme de evaluare prevăzute de prezenta ordonanță, de către consiliile locale; ea este mult mai mare decât valoarea de circulație a clădirii respective, astfel încât uneori se poate ajunge la valori duble).
Pentru cei care dețin mai multe clădiri cu destinația de locuință, altele decât cele închiriate, impozitul pe clădiri se majorează, după numărul clădirilor deținute.
Conform art. 49, "pentru plata cu anticipație a impozitului pe clădiri și a impozitului pe teren, datorate pentru întregul an de către persoanele fizice, până la data de 15 martie a anului fiscal, se acordă o bonificație de până la 10%, stabilită prin hotărâre a consiliului local".
Impozitul pe teren
Conform art. 14 din ordonanță, "contribuabilii care dețin în proprietate terenuri situate în municipii, orașe, comune, în intravilanul sau extravilanul localităților datorează impozit pe teren".
Menționăm faptul că, în conformitate cu dispozițiile acestei ordonanțe, se consideră proprietari de terenuri și acei contribuabili cărora, în condițiile Legii fondului funciar nr. 18/1991, ale Legii nr. 169/1997, ale Legii 1/2000, ale Legii 102/2001, precum și ale Legii nr. 400/2002, li s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra terenurilor agricole sau forestiere, după caz, de la data punerii în posesie constatată prin procese-verbale, fișe sau orice alte documente de punere în posesie întocmite de comisiile locale, potrivit dispozițiilor legale, chiar dacă nu este emis titlu de proprietate.
Impozitul pe teren se stabilește anual, în sumă fixă pe metru pătrat de teren, în mod diferențiat, în intravilanul localităților, pe ranguri de localități și zone, iar, în extravilanul localităților, pe ranguri de localități și categorii de folosință a terenurilor, pe zone.
Facilități fiscale
Conform art. 49 din ordonanță, "pentru locuința de domiciliu, precum și pentru terenul aferent acesteia consiliile locale pot adopta în timpul anului hotărâri privind reducerea sau scutirea de impozit pe teren, stabilite în sarcina persoanelor fizice".
Procedura de acordare a facilității fiscale de scutire sau reducere se stabilește prin hotărârea consiliului local și se acordă proporțional cu perioada rămasă până la sfârșitul anului și operează începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care persoanele în cauză atestă că se află în una din următoarele situații: persoane cu handicap de gradul I și II; persoane fizice nevăzătoare; persoane fizice care într-un an beneficiază doar de indemnizație de șomaj și/sau ajutor social, alocație de sprijin.
De asemenea, conform art. 50, "persoanele fizice, veterani de război, precum și cele prevăzute la art. 1 din Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și cele deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, precum și cele prevăzute în O.G. numărul 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice sunt scutite de la plata impozitelor și taxelor locale".
Mihaela Ciobanu, avocat
Lumina creștinului, februarie 2003