FAMILIA

- Robu F. Alexandru (Săbăoani) "...certificatul de moştenitor face dovada calităţii de proprietar asupra masei succesorale rămasă de pe urma surorii mele care nu are descendenţi şi nici ascendenţi care s-o moştenească?..."

Certificatul de moştenitor nu constituie titlu de proprietate şi nu face dovada dreptului de proprietate al moştenitorului asupra bunurilor enumerate în certificat, ci face dovada calităţii moştenitorului de a dobândi prin succesiune acele bunuri dacă au aparţinut defunctului. În primul rând, trebuie să dovediţi cu acte că sora dv. este proprietara bunului (casă, teren etc.), iar în baza certificatului de moştenitor puteţi revendica bunul respectiv (în cazul în care sunteţi singurul moştenitor).

- Mureşan (Bacău). Ce este graţierea? În ce condiţii un condamnat poate beneficia de graţiere?

Graţierea este un act al preşedintelui României, atunci când graţierea este individuală sau al Parlamentului României, atunci când este colectivă şi constă în iertarea unui condamnat sau a unei categorii de condamnaţi de executarea în totul sau în parte a pedepsei aplicate ori în comutarea acestei pedepse în alta mai puţin grea.

Graţierea individuală se acordă prin decret de preşedintele României la cererea celui interesat doar pentru pedepse aplicate prin hotărâri definitive de condamnare. Cererea de graţiere formulată înainte de condamnarea definitivă este inadmisibilă, urmând a fi respinsă.

Graţierea colectivă se acordă prin lege pentru una sau mai multe categorii de condamnaţi şi ea poate fi aplicată şi pentru pedepse aplicate prin hotărâri încă nedefinitive sau pentru pedepse încă neaplicate, cu condiţia ca infracţiunile să fie săvârşite anterior actului graţierii.

Prin graţiere se poate înlătura executarea întregii pedepse aplicate sau numai o parte din executarea pedepsei, indicându-se fracţiunea cu care pedeapsa se reduce.

De menţionat că nu se poate aplica graţierea pentru infracţiunile săvârşite în ziua adoptării legii de graţiere.

După lungi discuţii şi ani de aşteptare, Parlamentul României a adoptat anul acesta legea nr. 543/2002 privind graţierea unor pedepse şi înlăturarea unor măsuri şi sancţiuni, lege care a intrat în vigoare la 4.10.2002, data publicării ei în Monitorul oficial. Din păcate, pentru aşteptările multor infractori, această lege are în vedere doar pedepsele, măsurile şi sancţiunile aplicate prin hotărâri judecătoreşti definitive pronunţate până la data publicării ei în Monitorul oficial, ea aplicându-se unui număr foarte mic de infracţiuni şi infractori.

Astfel, conform noii legi de graţiere, vor fi graţiate în întregime toate pedepsele cu închisoarea până la 5 ani inclusiv, precum şi pedepsele cu amenda aplicate de instanţele de judecată (doar pentru hotărârile judecătoreşti definitive). De specificat că de prevederile acestei legi nu vor beneficia cei care au fost condamnaţi pentru infracţiuni săvârşite în stare de recidivă şi celor care sunt recidivişti prin condamnări anterioare. De asemenea, nu vor beneficia de graţiere cei cărora li s-au aplicat pedepse sau măsuri educative pentru următoarele infracţiuni: infracţiuni contra siguranţei statului, infracţiunile de omor, vătămarea corporală gravă, lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte, lipsirea de libertate în mod ilegal, violarea de domiciliu, şantajul, violul, actul sexual cu un minor, perversiunea sexuală, incestul, furtul de autovehicule, precum şi furtul calificat (art. 209 al. 1 lit. a, b, d, g, al. 2-4), tâlhăria, pirateria, înşelăciunea (al. 2-5), delapidarea (al. 2), ultrajul (al. 2 şi 3), abuzul în serviciu în formă calificată, luarea de mită, darea de mită, primirea de foloase necuvenite, traficul de influenţă, tortura, represiunea nedreaptă, evadarea, înlesnirea evadării, neîndeplinirea cu ştiinţă a îndatoririlor de serviciu sau îndeplinirea lor defectuoasă (al. 2), părăsirea postului şi prezenţa la serviciu în stare de ebrietate (al. 3), distrugerea şi semnalizarea falsă, nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, nerespectarea regimului materialelor nucleare sau al altor materii radioactive, falsificarea de monede sau alte valori, falsificarea de valori străine, deţinerea de instrumente în vederea falsificării de valori, falsul material în înscrisuri oficiale, falsul intelectual, falsul în înscrisuri sub semnătură privată, uzul de fals, deturnarea de fonduri (al. 2), nerespectarea dispoziţiilor privind importul de deşeuri şi reziduuri (al. 2), contaminarea venerică şi transmiterea sindromului imunodeficitar dobândit, traficul de stupefiante, falsificarea de alimente sau alte produse, punerea în primejdie a unei persoane în neputinţă de a se îngriji, relele tratamente aplicate minorului, încăierarea (al. 3 teza II), asocierea pentru săvârşirea de infracţiuni, proxenitismul, dezertarea, zborul neautorizat (al. 2), precum şi unele infracţiuni prevăzute de legi speciale.

Conform art. 6 din această lege, graţierea nu se aplică celor care nu au început executarea pedepsei închisorii, a măsurii internării într-un centru de reeducare sau a sancţiunii contravenţionale, deoarece s-au sustras de la executarea acestora, precum şi celor care au început executarea, dar ulterior s-au sustras.

De asemenea, persoanele graţiate care, în curs de trei ani, săvârşesc cu intenţie o infracţiune vor executa, pe lângă pedeapsa stabilită pentru acea infracţiune şi pedeapsa sau restul de pedeapsă rămas neexecutat ca urmare a aplicării legii privind graţierea.

Mihaela Ciobanu, avocat

Lumina creştinului, decembrie 2002