FAMILIA

A. (Hălăuceşti) Există o lege a exproprierii? În ce condiţii se dispune exproprierea?

Prin Constituţia României, prin art. 41, este ocrotit dreptul de proprietate privată al oricărei persoane asupra bunurilor sale, în mod egal, indiferent de titular. Din analiza acestui text de lege rezultă că exproprierea are un caracter excepţional şi se va hotărî doar pentru realizarea unor lucrări care servesc unor utilităţi publice:

"Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire.

Pentru lucrări de interes general, autoritatea publică poate folosi subsolul oricărei proprietăţi imobiliare, cu obligaţia de a despăgubi proprietarul pentru daunele aduse solului, plantaţiilor sau construcţiilor, precum şi pentru alte daune imputabile autorităţii.

Despăgubirile prevăzute în alineatele anterioare se stabilesc de comun acord cu proprietarul sau, în caz de divergenţă, prin justiţie".

Exproprierea însă mai este reglementată şi de Codul civil şi chiar printr-o lege specială, Legea nr. 33/1994, privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică.

Conform art. 1 din Legea numărul 33/1994, "exproprierea de imobile, în tot sau în parte, se poate face numai pentru cauză de utilitate publică, după o dreaptă şi prealabilă despăgubire, prin hotărâre judecătorească". Aşadar, din acest text de lege rezultă că exproprierea se dispune în următoarele condiţii:

1. Consiliul judeţean a dat o hotărâre prin care a declarat că lucrarea care urmează a fi efectuată pe terenurile dv. este de utilitate publică.

2. Au fost stabilite de o comisie de experţi despăgubirile care urmează a fi acordate proprietarilor de terenuri. Conform art. 26 din legea exproprierii, "despăgubirea se compune din valoarea reală a imobilului şi din prejudiciul cauzat proprietarului sau altor persoane îndreptăţite; la calcularea cuantumului despăgubirilor, experţii, precum şi instanţa va ţine seama de preţul cu care se vând în mod obişnuit terenurile în zona respectivă la data întocmirii raportului de expertiză, precum şi de daunele aduse proprietarului sau, după caz, altor persoane îndreptăţite, luând în considerare şi dovezile prezentate de aceştia".

3. Exproprierea şi valoarea despăgubirilor vor fi hotărâte de o instanţă de judecată (în cazul dv. Tribunalul Iaşi).

Din ceea ce ne-aţi scris dv. în scrisoare rezultă că până în prezent pentru terenurile dv. nu a fost pornită exproprierea, motiv pentru care nu trebuie să vă îngrijoraţi. În cazul în care lucrarea care urmează a fi efectuată va fi considerată de interes local, va trebui să fiţi informaţi de Primărie şi veţi avea posibilitatea să vă solicitaţi drepturile dv. conform legilor în vigoare.

C.L. (Răchiteni) Fraţii înzestraţi în timpul Căsătoriei de către părinţi mai au dreptul să vină la moştenire şi la celelalte bunuri rămase în patrimoniu la data decesului acestora?

Datele pe care ni le-aţi furnizat dv. nu sunt suficiente pentru a şti exact situaţia în care vă aflaţi. Ne-aţi precizat că nu aţi solicitat împărţirea averii succesorale rămase de pe urma părinţilor dv., deoarece fraţii nu au dorit acest lucru. Conform art. 728 din Codul civil: "Nimeni nu poate fi obligat a rămâne în indivizuire; un moştenitor poate cere oricând împărţirea moştenirii, chiar dacă ar exista convenţii sau prohibiţii contrarii". În cadrul procesului de partaj succesoral, aveţi posibilitatea să solicitaţi aducerea la masa de împărţit a tuturor bunurilor pe care fraţii dv. le-au primit ca moştenire. Prin probele administrate va trebui să faceţi dovada că terenul pe care l-au primit fraţii dv. a aparţinut părinţilor dv., iar apoi că aceste terenuri au fost date de zestre de către părinţi fraţilor dv. În cazul în care pământul care nu a fost dat de zestre, la data decesului părinţilor, figura pe numele dv., atunci cel îndreptăţit la reconstituirea dreptului de proprietate pentru această suprafaţă sunteţi doar dv.

Mihaela Ciobanu, avocat

Lumina creştinului, aprilie 2002