FAMILIA

Mihai (jud. Bacău). "Sunt acţionar la ferma agricolă din sat. În caz de deces, copiii pot să rămână acţionari în continuare sau nu?"

Nu ne-aţi specificat în scrisoarea dv. dacă ferma este constituită ca societate pe acţiuni sau ca o societate cu răspundere limitată. Copiii dv. pot moşteni, în cazul decesului dv., în cote egale, acţiunile pe care le aveţi în cadrul societăţii respective.

"În anul 1999 am fost pus în posesie cu terenul intravilan... şi am proces verbal de punere în posesie, dar terenul este ocupat abuziv de alt om şi nu vrea să-l elibereze, din contra acesta a ridicat şi o casă pe teren. Ce pot să fac în această situaţie?"

Situaţia dv. trebuie mai întâi lămurită din punctul de vedere al actelor cu care faceţi dovada dreptului de proprietate. Procesul verbal de punere în posesie nu face dovada dreptului de proprietate, acesta fiind un act premergător eliberării titlului de proprietate conform legii 18/1991 modificată. Va trebui să vă adresaţi comisiei locale de aplicare a legii 18/1991 să întocmească actele necesare în vederea eliberării titlului de proprietate la care sunteţi îndreptăţit pe care să le trimită comisiei judeţene de aplicare a legii 18/1991 Bacău. După ce v-a fost eliberat titlul de proprietate va trebui să vă adresaţi Judecătoriei Bacău în raza căreia locuiţi cu o acţiune în revendicare prin care solicitaţi ca acela care vă ocupă terenul să vă lase în deplină proprietate şi posesie suprafaţa respectivă de teren. Menţionăm că această acţiune se timbrează în funcţie de suprafaţa de teren revendicată şi de zona în care este situat terenul, atât cu taxă de timbru fiscal, cât şi cu timbru judiciar. Conform legii 18/1991, atunci când este vorba de terenuri în intravilan, proprietarii urmează să fie puşi în posesie pe vechile amplasamente, în condiţiile în care acest lucru mai este posibil. În cazul dv., va trebui să aflaţi dacă persoana respectivă are autorizaţie de construcţie pentru imobilul construit pe terenul pe care-l revendicaţi, eliberată de primăria din comună. În cazul în care nu are această autorizaţie, va trebui să solicitaţi o dată cu acţiunea în revendicarea şi obligarea la ridicarea construcţiilor făcute în mod nelegal, pe cheltuiala proprietarului construcţiei. Dacă are autorizaţie de construcţie, va trebui să solicitaţi doar obligarea persoanei respective la plata unor despăgubiri, echivalente cu valoarea terenului.

M.N. (Iaşi). "Suntem acasă şapte fraţi, iar în prezent trăieşte doar tata, mama fiind moartă de anul trecut. În casa părintească locuieşte în prezent tata, împreună cu un frate şi familia acestuia. Cine are drept la casă? Această locuinţă trebuie să rămână fratelui mai mic?"

Cu privire la acest subiect am mai dat lămuriri şi-n alte numere ale acestei reviste. Astfel, precizam cu acea ocazie că la români există obiceiul ca băiatul cel mai mic să rămână în casă, să se ocupe la bătrâneţe de părinţi şi să le asigure atât cele necesare traiului (alimente, îmbrăcăminte etc.), dar şi asistenţă medicală la nevoie (medicamente, spitalizare etc.), iar apoi toate cele necesare înmormântării şi pomenirilor ulterioare. Dar aşa cum am precizat, acesta este doar un obicei, el neavând corespondent în legislaţia română. Conform legilor în vigoare, dv. şi fraţii dv. aveţi toţi drepturi egale, indiferent că sunteţi fratele mai mare sau mai mic. Pentru a împărţi casa va trebui întâi să dezbateţi succesiunea rămasă de pe urma mamei dv. şi trebuie să aveţi în vedere că, în mod legal, cota cea mai mare o are tătăl dv., deoarece casa pe care doriţi s-o împărţiţi a fost bun comun al părinţilor dv., aceasta fiind dobândită în timpul căsătoriei părinţilor dv., cu contribuţie egală. Dacă există înţelegere între toţi moştenitorii, urmează să vă adresaţi unui birou notarial în vederea dezbaterii succesiunii rămasă de pe urma mamei dv. şi eliberării unui certificat de calitate de moştenitor. Dacă nu reuşiţi să vă înţelegeţi cu familia dv., atunci va trebui să vă adresaţi Judecătoriei Iaşi cu o cerere de partaj succesoral, prin care să solicitaţi instanţei de judecată stabilirea cotelor ce revin fiecărui moştenitor, bunurile ce urmează a fi împărţite, precum şi ieşirea din indiviziune cu privire la aceste bunuri. Vă sfătuim să încercaţi să rezolvaţi această situaţie pe cale amiabilă, întrucât aşa cum probabil aţi mai auzit, procesul de partaj succesoral este un proces de durată şi destul de costisitor.

Mihaela Ciobanu, avocat

Lumina creştinului, octombrie 2003