![]() | ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() |
![]() |
![]() |
![]() | ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | ![]() |
![]() | ![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() |
![]() Catehismul Romano-Catolic achizitionare: 25.08.2003; sursa: Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice București Introducere | Despre Simbolul credinței | Despre porunci | Despre sacramente | Despre rugăciune Adaos | Rugăciunile și învățăturile cele mai importante PARTEA A III-A DESPRE SACRAMENTE
Sacramentele celor vii sunt: 1. Mirul; 2. Euharistia; 3. Maslul; 4. Preoția; 5. Căsătoria. 201. Pentru ce se numesc sacramentele celor vii? Sacramentele acestea se numesc ale celor vii pentru că acela care le primește trebuie să aibă viața suprafirească, adică harul sfințitor. 202. Care sunt sacramentele celor morți? Sacramentele celor morți sunt: 1. Botezul; 2. Pocăința. 203. De ce se numesc acestea sacramentele celor morți? Sacramentele acestea se numesc ale celor morți pentru că ele pot fi primite de către cei morți sufletește. 204. Care sacramente nu se pot primi decât o singură dată? Botezul, Mirul și Preoția nu se pot primi decât o singură dată, pentru că ele întipăresc în suflet un semn de neșters, numit caracter. 3. DESPRE BOTEZ 205. Ce este Botezul? Botezul este cel dintâi și cel mai necesar sacrament, prin care ni se iartă păcatul strămoșesc precum și toate păcatele făcute înainte de Botez și devenim creștini. 206. De ce este Botezul cel dintâi sacrament? Botezul este cel dintâi sacrament pentru că înainte de Botez nu putem primi nici un alt sacrament. 207. Pentru ce Botezul este cel mai necesar sacrament? Botezul este cel mai necesar sacrament pentru că fără Botez nu ne putem mântui. 208. Ce dobândim prin sacramentul Botezului?
Numai preotul trebuie să boteze; dar la nevoie poate boteza orice om. 210. Cum se botează la nevoie? La nevoie se botează astfel: acela care botează toarnă apă pe capul celui ce primește Botezul și în același timp zice: N., eu te botez în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh". 4. DESPRE MIR SAU CONFIRMAȚIUNE 211. Ce este Mirul sau Confirmațiunea? Mirul sau Confirmațiunea este un sacrament prin care dobândim pe Duhul Sfânt cu darurile lui, ca să putem mărturisi cu tărie credința creștină. 212. Care sunt darurile Sfântului Duh? Darurile Sfântului Duh sunt: 1.înțelepciunea; 2.înțelegerea;3.tăria; 4.știința; 5.sfatul; 6.evlavia; 7.frica de Dumnezeu. 213. Este trebuincios pentru mântuire sacramentul Mirului? Sacramentul Mirului nu este neapărat trebuincios pentru mântuire, dar nu face bine acela care nu-l primește din nepăsare. 214. Cum trebuie să ne pregătim pentru primirea sfântului Mir? Pentru primirea sfântului Mir trebuie să ne pregătim curățindu-ne sufletul cel puțin de toate păcatele de moarte și cerând lui Dumnezeu darurile Duhului Sfânt. 215. Cine miruiește? Miruiește numai episcopul, dar la nevoie poate mirui și un preot. 5. DESPRE SFÂNTA EUHARISTIE 216. Ce este sfânta Euharistie? Sfânta Euharistie este un sacrament care cuprinde adevăratul trup și sânge al lui Isus Cristos, sub chipul pâinii și vinului, pentru hrana sufletului nostru. 217. Când a orânduit Isus Cristos sfânta Euharistie? Isus Cristos a orânduit sfânta Euharistie la cina de pe urmă, când a luat pâinea, a binecuvântat-o, a frânt-o și a dat-o apostolilor săi zicând: "Luați și mâncați: acesta este trupul meu"... După care a luat potirul cu vin, l-a binecuvântat și l-a dat lor zicând: "Beți din acesta toți, acesta este sângele meu: ...aceasta să o faceți în amintirea mea". 218. Ce s-a întâmplat cu pâinea și cu vinul după ce Isus Cristos a zis aceste cuvinte? După ce Isus Cristos a zis aceste cuvinte, pâinea și vinul s-au prefăcut în adevăratul său trup și adevăratul său sânge. 219. Cui a dat Isus Cristos puterea de a preface pâinea și vinul în trupul și sângele său? Isus Cristos a dat această putere apostolilor când le-a zis: "Aceasta să o faceți în amintirea mea". 220. La cine a trecut de la apostoli această putere? Această putere a trecut de la apostoli la episcopi și preoți. 221. Pentru ce a rânduit Isus Cristos sfânta Euharistie? Isus Cristos a rânduit sfânta Euharistie:
6. DESPRE SFÂNTA JERTFĂ A LITURGHIEI 222. Când se prefac pâinea și vinul în trupul și sângele lui Isus Cristos? Pâinea și vinul se prefac în trupul și sângele lui Isus Cristos în timpul sfintei liturghii. 223. Ce este sfânta liturghie? Sfânta liturghie este jertfa Noului Testament, în care Domnul nostru Isus Cristos, sub chipul pâinii și al vinului, se jertfește Tatălui său ceresc, prin mâinile preotului. 224. Cui se aduce jertfa sfintei liturghii? Jertfa sfintei liturghii se aduce lui Dumnezeu. 225. În ce scop se aduce lui Dumnezeu jertfa sfintei liturghii? Jertfa sfintei liturghii se aduce lui Dumnezeu: 1. ca adorație; 2. ca mulțumire pentru binefacerile lui; 3. pentru a dobândi iertarea păcatelor noastre și ușurarea suferințelor sufletelor din purgator. 226. Care sunt părțile cele mai însemnate ale sfintei liturghii? Părțile cele mai însemnate ale sfintei liturghii sunt: liturgia cuvântului și liturgia euharistică. 7. DESPRE SFÂNTA CUMINECĂTURĂ SAU ÎMPĂRTĂȘANIE 227. Ce primim în sfânta Cuminecătură sau Împărtășanie? În sfânta Cuminecătură sau Împărtășanie primim adevăratul trup și sânge al lui Isus Cristos, împreună cu sufletul și dumnezeirea lui. 228. Când trebuie să ne împărtășim? Trebuie să ne împărtășim:
229. Ce haruri ne dă Sfânta Împărtășanie?
Primește aceste haruri numai acela care se împărtășește în chip vrednic, adică acela care nu este vinovat de nici un păcat de moarte. 231. Ce trebuie să facă înainte de a se împărtăși cel care se știe vinovat de vreun păcat de moarte? Acela care se știe vinovat de vreun păcat de moarte, înainte de a se împărtăși trebuie să facă o spovadă bună. 232. Ce păcat face acela care se împărtășește știindu-se vinovat de vreun păcat de moarte? Acela care se împărtășește știindu-se vinovat de vreun păcat de moarte face un păcat mare, numit sacrilegiu, căci primește în chip nevrednic Trupul și Sângele lui Isus Cristos. 233. Ce ni se mai cere când mergem la sfânta Împărtășanie? Când mergem la sfânta Împărtășanie ni se mai cere:
După ce ne-am împărtășit trebuie să ne închinăm cel puțin un sfert de oră, mulțumind lui Dumnezeu pentru marele har primit. 8. DESPRE POCĂINȚĂ SAU SPOVADĂ 235. Ce este Pocăința sau Spovada? Pocăința sau Spovada este un sacrament prin care preotul, în numele lui Dumnezeu, iartă păcatele, dacă omul se căiește de ele, le mărturisește și este hotărât să nu mai păcătuiască. 236. Când a orânduit Isus Cristos sacramentul Pocăinței? Isus Cristos a orânduit sacramentul Pocăinței după învierea sa, când a zis apostolilor: "Primiți pe Duhul Sfânt: cui veți ierta păcatele le vor fi iertate și cui le veți ține le vor fi ținute". 237. La cine a trecut de la apostoli puterea de a ierta păcatele? Puterea de a ierta păcatele a trecut de la apostoli la episcopi și preoți. 238. Pot fi iertate toate păcatele prin sacramentul Pocăinței? Prin sacramentul Pocăinței pot fi iertate toate păcatele făcute după Botez, fie ele cât de mari. 239. Ce ne dă Dumnezeu prin sacramentul Pocăinței? Prin sacramentul Pocăinței Dumnezeu
Ca să primim cu vrednicie sacramentul Pocăinței sunt trebuincioase cinci lucruri: 1. cercetarea cugetului; 2. căința; 3. propunerea; 4. spovada sau mărturisirea păcatelor; 5. împlinirea pocăinței. 9. DESPRE CERCETAREA CUGETULUI 241. Cum trebuie să începem cercetarea cugetului? Trebuie să începem cercetarea cugetului chemând în ajutor pe Sfântul Duh. 242. Cum facem cercetarea cugetului? Facem cercetarea cugetului întrebându-ne cum și de câte ori am păcătuit împotriva poruncilor lui Dumnezeu și ale Bisericii. 243. Trebuie să ne aducem aminte și de numărul păcatelor? Trebuie să ne aducem aminte de numărul păcatelor de moarte. 244. Cum ne putem aduce aminte de păcatele noastre? Ne putem aduce aminte de păcatele noastre gândindu-ne cum ne-am purtat în biserică, la școală, acasă cu părinții, pe stradă, la lucru, singuri și cu alții etc. 10. DESPRE CĂINȚĂ ȘI PROPUNERE 245. Ce este căința? Căința este durerea sufletului și ura împotriva păcatelor făcute, cu hotărârea de a nu mai păcătui. 246. Cum trebuie să fie căința? Căința trebuie să fie adâncă, din toată inima. 247. Trebuie să ne căim de toate păcatele făcute? Trebuie să ne căim cel puțin de toate păcatele de moarte. 248. Din ce motiv trebuie să ne căim de păcate? Căința trebuie să fie suprafirească, adică să ne căim că am mâniat pe Dumnezeu și ne-am făcut vrednici de pedeapsa veșnică a iadului. 249. De câte feluri poate fi căința? Căința poate fi de două feluri: desăvârșită și nedesăvârșită. 250. Când este căința desăvârșită? Căința este desăvârșită când ne căim de păcatele noastre:
Căința este nedesăvârșită când ne căim de păcatele noastre pentru că prin ele am pierdut împărăția cerului și ne-am făcut vrednici de pedeapsa veșnică a iadului. 252. Ce dobândim prin căința desăvârșită unită cu dorința de a ne spovedi? Prin căința desăvârșită unită cu dorința de a ne spovedi dobândim îndată iertarea păcatelor, dar nu și dreptul de a ne împărtăși. Pentru aceasta este necesară spovada sacramentală. 253. Pentru ca spovada să fie bună, trebuie să avem căința desăvârșită? Pentru ca spovada să fie bună, ajunge și căința nedesăvârșită. 254. În afară de sacramentul pocăinței, când trebuie să deșteptăm în noi căința desăvârșită? În afară de sacramentul Pocăinței trebuie să deșteptăm în noi căința desăvârșită:
Propunerea este voința tare de a ne îndrepta viața și de a ne feri de orice păcat. 256. La ce trebuie să fie hotărât cel ce are căință și propunere adevărată? Cel ce are căință și propunere adevărată trebuie să fie hotărât a se feri cel puțin de toate păcatele de moarte și de prilejul ce duce la păcatul de moarte. 257. Ce înțelegem prin prilejul de păcat? Prin prilejul de păcat înțelegem orice împrejurare prin care omul poate fi dus cu ușurință la păcat de moarte. 258. Putem dobândi iertarea păcatelor fără căință și fără propunere? Fără căință și fără propunere nu putem dobândi iertarea păcatelor. 259. Când trebuie să deșteptăm în noi căința? Mergând la spovadă, trebuie să deșteptăm în noi căința înainte de a ne spovedi (mărturisi) păcatele, sau cel puțin înainte de a primi de la preot dezlegarea păcatelor (absoluțiunea). 260. Spune un act de căință! Îmi pare rău din adâncul inimii de toate păcatele mele, pentru că prin ele am supărat pe Dumnezeu; de aceea cu ajutorul harului său, mă hotărăsc să nu mai păcătuiesc pe viitor. 11. DESPRE MĂRTURISIRE SAU SPOVADĂ ȘI DESPRE POCĂINȚĂ (ÎNDESTULARE) 261. Trebuie să mărturisim preotului toate păcatele? Da, trebuie să mărturisim preotului cel puțin toate păcatele de moarte de care ne amintim, numărul lor și eventual împrejurările în care le-am comis. 262. Ce împrejurări trebuie să spovedim? Trebuie să spovedim acele împrejurări ale păcatelor care schimbă felul lor. 263. Ce trebuie să facem când nu ne mai aducem aminte bine de numărul păcatelor? Când nu ne mai aducem bine aminte de numărul păcatelor de moarte, trebuie să spunem numărul precum ni-l amintim spunând: "am făcut acest păcat cam de atâtea ori pe zi, pe săptămână, sau pe lună". 264. Suntem datori să mărturisim și păcatele ușoare sau lesne-iertătoare? Nu suntem datori să mărturisim și păcatele ușoare sau lesne-iertătoare, dar este bine să le mărturisim. 265. Ce păcat face acela care ascunde la spovadă un păcat de moarte? Acela care ascunde la spovadă un păcat de moarte de care-și aduce aminte nu are nici un folos din spovadă și face un alt păcat de moarte (sacrilegiu). 266. Ce trebuie să facă acela care n-a mărturisit un păcat de moarte? Dacă cineva nu a mărturisit un păcat de moarte fiindcă l-a uitat, atunci spovada este bună și este destul dacă-l mărturisește la spovada următoare; dacă nu l-a mărturisit de rușine, atunci trebuie să spună preotului la câte spovezi n-a mărturisit acel păcat și să mărturisească din nou toate păcatele de moarte pe care le-a spus la acele spovezi rău făcute. 267. Cum începem și cum terminăm spovada? Îngenunchem înaintea preotului, facem semnul sfintei cruci și zicem: "Mărturisesc lui Dumnezeu atotputernicul și ție, părinte, păcatele mele". După aceea ne mărturisim păcatele. La sfârșit spunem: "Mă învinuiesc și de păcatele de care nu-mi aduc aminte, cer iertare de la Dumnezeu și de la tine, părinte, pocăință și dezlegare". 268. Ce este pocăința sau îndestularea? Pocăința sau îndestularea este un act de ispășire pentru păcatele săvârșite. 269. Când trebuie să împlinim pocăința? Trebuie să împlinim pocăința în timpul hotărât de duhovnic; dacă el nu hotărăște timpul, atunci este bine s-o împlinim cât se poate mai degrabă, ca să n-o uităm. 12. DESPRE INDULGENȚĂ 270. Ce este indulgența? Indulgența este iertarea pedepselor vremelnice, datorate pentru păcatele iertate, pedepse pe care ar trebui să le suferim sau aici pe pământ, sau în purgator. 271. Cum iartă Biserica, în numele lui Dumnezeu, pedepsele vremelnice pentru păcatele iertate? Biserica iartă, în numele lui Dumnezeu, pedepsele vremelnice pentru păcatele iertate în virtutea autorității pe care o are de a distribui și aplica tezaurul meritelor lui Cristos și ale sfinților. 272. Ce trebuie să facem ca să dobândim o indulgență? Ca să dobândim o indulgență, trebuie să fim curați de orice păcat de moarte, și să îndeplinim faptele prescrise de Biserică pentru aceasta. 273. Dă câteva exemple de acțiuni prescrise pentru a dobândi indulgența. Citirea din Sfânta Scriptură, studiul învățăturii creștine, devoțiunea Calea Sfintei Cruci, ascultarea atentă a predicii, recitarea Rozariului, orice faptă bună făcută în spirit de credință etc. 13. DESPRE MASLU 274. Ce este Maslul? Maslul este un sacrament prin care bolnavul, prin ungerea cu untdelemn sfințit și prin rugăciunea preotului, dobândește harul lui Dumnezeu pentru mântuirea sufletului și, deseori, chiar pentru sănătatea trupului. 275. Când trebuie să primim Maslul? Trebuie să primim Maslul când suntem grav bolnavi, dar nu trebuie să așteptăm până când suntem aproape de moarte și ne-am pierdut cunoștința. 276. Suntem datori să-i îndemnăm pe bolnavi să primească Maslul? Da, suntem datori să-i îndemnăm pe bolnavi să primească Maslul, căci prin acesta le facem un foarte mare bine sufletesc și trupesc. 14. DESPRE PREOȚIE 277. Ce este preoția? Preoția este un sacrament care dă puterea preoțească și harul de a putea îndeplini cu sfințenie slujbele religioase. 278. Ce daruri cuprinde puterea preoțească? Puterea preoțească cuprinde darurile:
15. DESPRE CĂSĂTORIE 279. Ce este căsătoria? Căsătoria este un sacrament prin care două persoane libere, bărbat și femeie, se unesc pentru toată viața și primesc de la Dumnezeu harul de a-și îndeplini cu credință și până la moarte îndatoririle ce decurg din ea. 280. Se pot despărți cei căsătoriți? Pentru motive grave Biserica poate îngădui celor căsătoriți să trăiască despărțiți; dar ei rămân căsătoriți și nici unul din ei nu se poate căsători din nou câtă vreme trăiește celălalt soț. 281. Care sunt îndatoririle celor căsătoriți? Îndatoririle celor căsătoriți sunt:
Căsătoria între o persoană catolică și alta necatolică, dar botezată, se numește căsătorie mixtă. 16. DESPRE SACRAMENTALII 283. Ce sunt sacramentaliile? Sacramentaliile sunt ceremonii rânduite de Biserică, sau lucruri binecuvântate de ea, pentru binele spiritual al credincioșilor. Astfel sunt: apa sfințită, binecuvântarea dată de episcop și preot și altele. 284. Ce dobândim prin sacramentalii? Prin sacramentalii dobândim iertarea păcatelor lesne-iertătoare, a pedepselor datorate pentru păcate, haruri lucrătoare și mărirea harului sfințitor. |
![]() |
![]() |
© 2003-2007 - ProFamilia.ro - sit recomandat de Conferinta Episcopilor Catolici din Romania
|