CATEHISM

Aţi căutat articolele 101-111.

101. În ce sens este mister întreaga viaţă a lui Cristos?
     

     Toată viaţa lui Cristos este eveniment de revelaţie. Ceea ce este vizibil în viaţa pământească a lui Isus conduce la misterul său invizibil, mai ales la misterul filiaţiei sale divine: "Cine mă vede pe mine, îl vede pe Tatăl" (In 14,9). În afară de aceasta, chiar dacă mântuirea vine în mod deplin din cruce şi din înviere, întreaga viaţă a lui Cristos este mister de mântuire, pentru că tot ceea ce Isus a făcut, a spus şi a suferit avea ca scop de a-l mântui pe omul decăzut şi a-l restabili în vocaţia sa de fiu al lui Dumnezeu.

102. Care au fost pregătirile pentru misterele lui Isus?
     

     Înainte de toate există o lungă speranţă care a durat multe secole, pe care noi le retrăim în timpul celebrării liturgice din timpul Adventului. În afară de aşteptarea obscură pe care a pus-o în inima păgânilor, Dumnezeu a pregătit venirea Fiului său prin vechea alianţă, până la Ioan Botezătorul, care este ultimul şi cel mai mare dintre profeţi.

103. Ce învaţă evanghelia despre misterele naşterii şi copilăriei lui Isus?
     

     La Crăciun, gloria cerului se manifestă în slăbiciunea unui prunc; circumciziunea lui Isus este semn al apartenenţei sale la poporul ebraic şi prefigurare a botezului nostru; Epifania este manifestarea regelui-Mesia a lui Israel tuturor neamurilor; în prezentarea la templu, în Simeon şi Ana este toată aşteptarea lui Israel care vine la întâlnirea cu Mântuitorul său; fuga în Egipt şi uciderea pruncilor nevinovaţi vestesc că întreaga viaţă a lui Cristos va fi sub semnul persecuţiei; întoarcerea din Egipt aminteşte de exod şi îl prezintă pe Isus ca noul Moise: el este adevăratul şi definitivul eliberator.

104. Ce învăţătură ne oferă viaţa ascunsă a lui Isus la Nazaret?
     

     În timpul vieţii ascunse la Nazaret, Isus rămâne în tăcerea unei existenţe obişnuite. Astfel ne permite să fim în comuniune cu el în sfinţenia unei vieţi zilnice alcătuită din rugăciune, simplitate, muncă, iubire familială. Supunerea sa faţă de Maria şi Iosif, tatăl său purtător de grijă, este o imagine a ascultării sale filiale faţă de Tatăl. Maria şi Iosif, cu credinţa lor, primesc misterul lui Isus, deşi nu-l înţeleg mereu.

105. De ce primeşte Isus de la Ioan "botezul de convertire pentru iertarea păcatelor" (Lc 3,3)?
     

     Pentru a începe viaţa sa publică şi a anticipa "botezul" morţii sale. Astfel, deşi era fără păcat, acceptă să fie numărat printre cei păcătoşi, el, "Mielul lui Dumnezeu care ridică păcatul lumii" (In 1,29). Tatăl îl proclamă "Fiul său preaiubit" (Mt 3,17) şi Duhul coboară asupra lui. Botezul lui Isus este o prefigurare a botezului nostru.

106. Ce revelează ispitirile lui Isus în pustiu?
     

     Ispitirile lui Isus în pustiu recapitulează ispitirea lui Adam în paradis şi ispitirile Israelului în pustiu. Satana îl ispiteşte pe Isus în ascultarea sa faţă de misiunea încredinţată lui de către Tatăl. Cristos, noul Adam, rezistă şi victoria sa vesteşte victoria pătimirii sale, ascultarea supremă a iubirii sale filiale. Biserica se uneşte cu acest mister îndeosebi în timpul liturgic al Postului Mare.

107. Cine este invitat să facă parte din împărăţia lui Dumnezeu, vestită şi realizată de Isus?
     

     Isus îi invită pe toţi oamenii să facă parte din împărăţia lui Dumnezeu. Chiar şi cel mai rău păcătos este chemat să se convertească şi să accepte milostivirea infinită a Tatălui. Împărăţia aparţine, deja aici pe pământ, celor care îl primesc cu inimă umilă. Lor le sunt revelate misterele sale.

108. Pentru ce manifestă Isus împărăţia prin semne şi minuni?
     

     Isus însoţeşte cuvântul său cu semne şi minuni pentru a arăta că împărăţia este prezentă în el, Mesia. Deşi el vindecă unele persoane, nu a venit să elimine toate relele aici pe pământ, ci pentru a ne elibera, înainte de toate, de sclavia păcatului. Alungarea diavolilor vesteşte că crucea sa va fi victorioasă asupra "conducătorului acestei lumi" (In 12,31).

109. Ce autoritate conferă Isus apostolilor săi în împărăţie?
     

     Isus îi alege pe cei doisprezece, viitori martori ai învierii sale, şi îi face părtaşi la misiunea şi la autoritatea sa pentru a învăţa, a dezlega de păcate, a zidi şi a conduce Biserica. În acest colegiu, Petru primeşte "cheile împărăţiei" (Mt 16,19) şi ocupă primul loc, cu misiunea de a păzi credinţa în integritatea sa şi de a-i întări pe fraţii săi.

110. Ce semnificaţie are schimbarea la faţă?
     

     În schimbarea la faţă apare înainte de toate Treimea: "Tatăl în glas, Fiul în om, Duhul în norul luminos" (Sfântul Toma de Aquino). Evocând împreună cu Moise şi Ilie "plecarea" sa (Lc 9,31), Isus arată că gloria sa trece prin cruce şi dă o anticipare a învierii şi a venirii sale glorioase, "care schimbă trupul umilinţei noastre făcându-l asemănător cu trupul gloriei sale" (Fil 3,21).

111. Cum are loc intrarea mesianică în Ierusalim?
     

     La timpul stabilit, Isus a decis să urce la Ierusalim pentru a suferi pătimirea sa, pentru a muri şi a învia. Ca regele-Mesia care manifestă venirea împărăţiei, el intră în oraşul său călare pe un măgar. Este primit de cei mici, a căror aclamaţie este reluată în cântarea euharistică Sanctus: "Binecuvântat este cel care vine în numele Domnului! Osana (mântuieşte-ne)" (Mt 21,9). Liturgia Bisericii începe Săptămâna Sfântă cu celebrarea acestei intrări în Ierusalim.

Pasajul solicitat se află inclus în Partea întâi : Mărturisirea credinţei, Secţiunea a doua : Mărturisirea de credinţă creştină. Click aici pentru a vedea articolul în context.

Puteţi să mergeţi şi direct la indexul analitic.