ARTĂ - CULTURĂ 

Poezii pentru copii
achizitionare: 23.09.2003; sursa: Editura Sapientia

capitolul urmatorCuprins Pagina întâi

Sunt creștin

Sunt creștin și port în suflet
O credință minunată,
Că Isus Cristos e Fiul
Cerescului nostru Tată.

Dumnezeul cel din ceruri
Arătându-ne iubirea,
Ne-a trimis nouă pe Fiul
Să ne-aducă fericirea.
 
  Biblia cea sfântă

Astăzi l-am rugat pe tata
Să-mi spună secretul său,
Cum de știe așa de bine
Ce voiește Dumnezeu.

Blând și bun ca-ntotdeauna,
El în brațe m-a luat
Și-apoi deschizând o carte
Iată ce mi-a explicat:

"Asta-i biblia cea sfântă
Și din ea, citind mereu,
Mintea ta o luminează
Cuvântul lui Dumnezeu."
Despre Biserică

Printre lumânări aprinse
Și miresme de tămâie
Rostim bucuroși cântarea
Ce spre cer încet se suie.

În Biserica sa sfântă,
Dumnezeu pe toți ne-așteaptă,
Să ne-asculte rugăciunea
Și să o-mplinească-ndată.
 
  Isus, mântuitorul lumii

De la nunta cea din Cana
Pe oriunde ai umblat,
Pân-la Golgota, Isuse,
De mulțime-ai fost urmat.
În pustiu te însoțiră
Urmărindu-ți ochii blânzi.
Tu le-ai dat cuvânt și pâine
La-nsetați și la flămânzi.

Când le vindecai bolnavii
Și-nviai pe morții lor,
Te încuraja mulțimea
Nesfârșită de popor.
Totdeauna alinare
Dând acelor din nevoi
Nu te părăsea mulțimea
Celor blânzi, flămânzi și goi.

Numai când erai pe cruce
În dureri și chinuri mari,
Toți te-au părăsit, Isuse,
Și-ai rămas cu doi tâlhari.
Dar ai înviat din morți
Ce bucurie sfântă!
Și îngerii din ceruri toți
Și lumea-ntreagă-ți cântă.

Veniți, voi toți cei vii, cântați
Cu morții din mormânturi!
Mărire lui și slavă dați
Prin mii și mii de cânturi.

(după Traian Dorz,
"Cântări nemuritoare")

Învață

Învață de la apă să ai statornic drum,
Învață de la flăcări că toate-s numai scrum,
Învață de la umbră să treci și să veghezi,
Învață de la stâncă cum neclintit să crezi.
Învață de la soare cum trebuie s-apui,
Învață de la piatră cât trebuie să spui,
Învață de la vântul ce-adie pe poteci
Cum trebuie prin lume de liniștit să treci,
Învață de la toate, căci toate-ți sunt surori,
Cum treci frumos prin viață, cum poți frumos să mori!
Învață de la vierme că nimeni nu-i uitat,
Învață de la nufăr să fii mereu curat.
Învață de la flăcări ce-avem de ars în noi,
Învață de la ape să nu dai înapoi,
Învață de la umbră să fii smerit ca ea.
Învață de la stâncă să-nduri furtuna grea,
Învață de la soare ca vremea să-ți cunoști,
Învață de la stele că-n cer sunt multe oști.
Învață de la greier, când singur ești, să cânți,
Învață de la lună să nu te înspăimânți,
Învață de la vulturi, când umerii ți-s grei,
Și du-te la furnică să vezi povara ei.
Învață de la floare să fii gingaș ca ea,
Învață de la miel să ai blândețea sa,
Învață de la păsări să fii mereu în zbor,
Învață de la toate, că totu-i trecător.
Ia seama, fiu al jertfei, prin lumea-n care treci.
Să-nveți din tot ce piere, cum să trăiești în veci.
 
  Ce frumos e omul!

Dintre câte sunt pe lume
Ce frumos e omul!
Dacă merit-acest nume
Ce frumos e omul!

Munți și văi se mai pot naște
Ce frumos e omul!
Dar ca el nu veți cunoaște
Ce frumos e omul!

Și în gânduri când se zbate
Ce frumos e omul!
El e mai frumos ca toate
Ce frumos e omul!

Prin științe și prin arte
Ce frumos e omul!
El nici n-are drept la moarte
Ce frumos e omul!

Veșnic fire îndrăzneață
Ce frumos e omul!
El e condamnat la viață
Ce frumos e omul!

Când copiii bine-și crește
Ce frumos e omul!
Și-i învață omenește
Ce frumos e omul!

Pentru el și tot ce face
Ce frumos e omul!
Colindați colind de pace
Ce frumos e omul!

Că din toate pe planetă
Ce frumos e omul!
Numai el nu se repetă
Ce frumos e omul!
Cristos în viața noastră

În biserică, la slujbe
Domnul Isus ne vorbește
Sfânta binecuvântare
Prin preot ne-o dăruiește.

Dacă spun o rugăciune,
Dorința mi-o împlinește,
Astfel simt mereu prieteni,
Căci Dumnezeu mă iubește.
 
  Colind

Coborât-a, coborât,
Domnul sfânt pe-acest pământ
În mijlocul satului,
La casa bogatului.

- Bună seara, om bogat,
Gata-i cina de cinat?
- Gata-i cina de cinat,
E gata, dar nu-i de dat!

Dumnezeu s-a supărat
Și din casă a plecat
La marginea satului,
La casa săracului.

- Bună seara, om sărac,
Gata-i cina de cinat?
- Gata-i cina de cinat,
E puțin, dar e de dat!

Dumnezeu s-a așezat
Și la masă a cinat,
La marginea satului,
Domnul cu săracii lui.

Câte vedem sus pe cer
Și aici jos, pe pământ,
Din iubire le-a făcut
Dumnezeul bun și sfânt.

Dumnezeu, prin grija sa,
Pretutindeni și oricând,
Ne dorește fericiți
Pe pământul ce-l vrea sfânt.
Sfaturi bune

Mama mea m-a învățat
Să vorbesc frumos,
Să mă port mereu curat,
Să fiu cuviincios.
- Ține minte, fiul meu,
Mi-a zis astăzi ea,
Se supără Dumnezeu
De nu faci așa.

Îngerașul tău, îți spun,
Este supărat,
De-ai lăsat lucrul cel bun,
Pentru un păcat.
Vorba și fapta cea rea,
De le-ai folosit,
Sufletul și inima
Ți le-ai murdărit.
 
  Rugăciunea florilor

Plăpând ghiocelul
Ieșind din zăpadă,
Strigă: Tatăl nostru!
Ca lumea să-l vadă.

Care ești în ceruri,
Strigă floarea-n soare
Și valuri de lumină
Căzură din zare.

Smerit, busuiocul,
Când vântul îl mână,
Și-i scutură roua
Sfințească-se-ngână!

Albastră ca cerul
O nu-mă-uita
Spunea: Împărăția
Să fie doar a ta.

Și facă-se voia

Suspină o camelie,
Călcată-n picioare
Pe-o alee pustie.

Când nuferi în lacuri
Văd stele că sunt
Șoptesc: Cum e-n ceruri
Așa și pe pământ.


Și grâul când moare
Vuiește într-una
A zis: Pâinea noastră
Cea din totdeauna.


Iar volbura și gura
De leu, amândouă
La fel, rugătoare,
Au zis: Dă-ne-o nouă.

Cu gândul la fluturi
Stau razele-n astre
Și spun: Iartă-ne nouă
Greșelile noastre.

Precum noi iertăm
Greșiților -
încet
Răspunde garoafa
Uscată-n buchet.

Și crinii, podoaba
Fecioarei cinstite,
Șoptesc: Nu ne duce
Pe noi în ispită.


Iar spinii ce-odată
Martirii purtară
Și ne izbăvește
De rele-oftară.

Iar vântul pornește
Ecoul divin
Și-n freamăt pădurea
Răspunde: Amin!

 

 

 

© 2003-2007 - ProFamilia.ro - sit recomandat de Conferinta Episcopilor Catolici din Romania
situl include materiale cu diverse drepturi de autor: va rugam să le respectati
navigarea pe acest sit presupune acordul cu conditiile de folosire