APOLOGETICĂ

DIFERITE CREDINŢE ALE MARTORILOR LUI IEHOVA

Martorii lui Iehova sunt foarte direcţi când este vorba despre credinţele lor religioase. Religia lor, spre deosebire de mormoni, nu este una ezoterică şi nu are doctrine secrete cunoscute doar de cei câţiva iniţiaţi.

Când mormonii vin la uşa ta, ei nu-ţi spun că ei cred în mulţi zei, că Isus şi Lucifer erau "fraţi în spirit" şi că pielea neagră (în cazul negrilor, indienilor şi hispanicilor) se presupune că este un blestem de la Dumnezeu ca pedeapsă pentru răutatea acestora. Dacă ţi-ar spune aceste lucruri în faţă, ai închide uşa imediat. Aceste învăţături sunt păstrate pentru cei iniţiaţi. Astfel, mormonismul este o religie ezoterică (în dicţionarul Webster, "ezoteric" înseamnă "plănuit numai pentru cei iniţiaţi sau înţeles numai de aceştia").

Religia Martorilor lui Iehova, pe de altă parte, este exoterică (în dicţionarul Webster, "potrivit pentru a fi făcut cunoscut publicului"). Ei sunt bucuroşi să-ţi spună exact ceea ce cred şi fac aceasta nu doar la uşa ta, ci şi prin publicaţiile lor. În broşura lor intitulată Martorii lui Iehova în secolul XX, de exemplu, poate fi găsită o planşă intitulată "Ce cred Martorii lui Iehova". Această planşă enumeră credinţele şi autoritatea scripturală invocată pentru acestea..

Să examinăm câteva din credinţe, care sunt specifice Martorilor lui Iehova. Să spunem mai întâi că Martorii folosesc propria lor versiune a Bibliei, numită New World Translation (NWT), deşi specialiştii în greacă şi ebraică o consideră a fi extraordinar de slab tradusă şi foarte imprecisă. Sunt multe locuri în care nu este fidelă versiunilor în ebraică şi greacă, în special în locurile în care textul nu oferă sprijinul adecvat pentru doctrinele specifice ale Martorilor şi chiar adesea le contrazice. În plus, cei cinci membri ai comitetului de traducere pentru NWT nu au deloc calificare ca autorităţi în materie de Biblie. Patru dintre ei nu au studiat niciodată limbile biblice şi al cincilea a studiat greacă ne-biblică pentru o scurtă perioadă.

Cristos este Dumnezeu?

1. "Cristos este Fiul lui Dumnezeu şi este inferior lui". Ca sprijin pentru această poziţie sunt versetele: "Şi iată, un glas din ceruri spunea: «Acesta este Fiul meu cel iubit, în care mi-am găsit mulţumirea»" (Mt 3,17). "Pentru că eu am ieşit şi vin de la Dumnezeu" (In 8,42). "Dacă m-aţi iubi, v-aţi bucura că mă duc la Tatăl pentru că Tatăl este mai mare decât mine" (In 14,28). "Mă urc la Tatăl meu şi Tatăl vostru, la Dumnezeul meu şi Dumnezeul vostru" (In 20,17). "Cristos este capul oricărui bărbat, iar capul femeii este bărbatul şi capul lui Cristos este Dumnezeu" (1Cor 11,3). "Iar când toate îi vor fi supuse, atunci şi el, Fiul, se va supune celui care i-a supus lui toate, pentru ca Dumnezeu să fie totul în toţi" (1Cor 15,28).

La prima vedere, aceste citate par copleşitoare. Pare într-adevăr că Cristos este inferior lui Dumnezeu Tatăl într-un anumit sens. Dar Noul Testament are şi versete care arată clar că Cristos şi Tatăl sunt egali. De exemplu, avem Ioan 10,30: "Eu şi Tatăl una suntem". Sau, "Cine m-a văzut pe mine l-a văzut pe Tatăl" (In 14,9). Sau "Toate câte le are Tatăl sunt ale mele" (In 16,15). Sau, "Pentru aceasta, iudeii căutau mai mult ca să-l ucidă, căci nu numai că nu ţinea sâmbăta, ci spunea că Dumnezeu era Tatăl său, făcându-se egal cu Dumnezeu" (In 5,18). Sau, "[Isus], fiind din fire Dumnezeu, nu a considerat un beneficiu propriu egalitatea sa cu Dumnezeu" (Fil 2,6). Acestea par să contrazică versetele celelalte.

Cum să înţelegem toate acestea? Ţinând minte că Isus este şi om, şi Dumnezeu. Unele versete, precum ultimele cinci, se referă în exclusivitate la faptul că este Dumnezeu. Altele se referă la umanitatea sa. Atât timp cât el este Dumnezeu, Isus este egal cu Tatăl. Natura umană a lui Cristos, este totuşi creată şi este aşadar inferioară Tatălui. Dar a focaliza discuţia pe acest aspect al lui Cristos până la excluderea naturii sale divine este o mare neînţelegere a ceea ce Biblia spune despre Cristos. Celelalte versete citate de Martori, precum Matei 3,17, arată doar că Cristos este Fiul lui Dumnezeu, nu că este inferior (de fapt, Ioan 5,18 arată că a fi fiul lui Dumnezeu este egal cu Dumnezeu).

Cristos a fost creat?

2. "Cristos a fost prima din creaţiile lui Dumnezeu". Versetele citate de Martori în sprijinul aceste afirmaţii includ: "El este chipul Dumnezeului nevăzut, primul născut din toată creaţia" (Col 1,15). "Iar îngerului Bisericii din Laodiceea scrie-i: «Aşa spune cel care este Amin [Cristos], martorul credincios şi vrednic de crezare, începutul creaţiei lui Dumnezeu»" (Ap 3,14).

În primul dintre aceste două versete, Martorii cred că "primul născut" implică succesiune şi inferioritate. Dar titlul "primul născut" se referă la locul lui Cristos ca principal şi singur Fiu al lui Dumnezeu (Cf. Rom 8,29). Mai mult, prepoziţia greacă tradusă "al" ("of" în engleză - n.trad.)" în acest verset poate fi tradusă şi "peste" ("over" - n.trad). Astfel, Biblia în versiunea "New International Version" îl descrie pe Isus în acest verset ca "primul născut peste ("over" - n.trad.) toată creaţia" .

Cu privire la al doilea verset din Apocalips, este greu de văzut cum îi poate ajuta pe Martori în vreun mod. Spune doar că Cristos a fost sursa creaţiei. Acest lucru implică faptul că Cristos este divin, din moment ce Dumnezeu a creat totul.

Faptul că nu a existat nici un timp în care Fiul să nu existe este indicat în Ioan 1,1-3: "La început era Cuvântul şi Cuvântul era la Dumnezeu şi Cuvântul era Dumnezeu. Acesta era la început la Dumnezeu. Toate au luat fiinţă prin el şi fără el nu a luat fiinţă nimic din ceea ce există". Acest pasaj arată de asemenea că Fiul nu este o creatură, deoarece toate lucrurile create au fost făcute prin el, şi nici un lucru creat nu a fost făcut decât prin el.

Iadul? Nu, nu vom merge acolo!

3. "Cei răi vor fi distruşi pe vecie" (adică nu există iad, ci este doar o anihilare). Versetele invocate: "Plecaţi de la mine, blestemaţilor, în focul cel veşnic pregătit pentru diavol şi îngerii lui!... Şi vor merge aceştia în chinul veşnic, iar cei drepţi în viaţa cea veşnică" (Mt 25,41.46). (Traducerea NWT redă Matei 25,46 astfel: "And these will depart into everlasting cutting-off, but the righteous ones into everlasting life" - "Şi ei vor pleca în anihilarea veşnică, iar cei drepţi în viaţa veşnică". Acesta este unul din multele exemple în care NWT distorsionează textul pentru a-l adapta la credinţele Martorilor). "Ei vor fi pedepsiţi cu pieire veşnică, departe de faţa Domnului şi de gloria puterii sale" (2Tes 1,9).

Puteţi vedea şi singuri că aceste versete de fapt dovedesc opusul a ceea ce învaţă Martorii, ele dovedesc existenţa iadului. Acest lucru este întărit de Apocalips atunci când vorbeşte despre cei condamnaţi: "Iar fumul chinului lor se ridică în vecii vecilor. Cei care se închină Fiarei şi chipului ei şi cei care au primit semnul numelui ei nu au tihnă nici ziua nici noaptea" (Ap 14,11). Dacă nu au tihnă, nici ziua, nici noaptea, este evident că ei încă experimentează chinul.

Fără transfuzii de sânge!

4. "A primi sânge în trup prin gură sau vene violează legile lui Dumnezeu". Martorii lui Iehova sunt poate cel mai bine cunoscuţi americanilor ca oameni care nu permit ca ei sau copiii lor să facă transfuzii de sânge. De fapt, ei merg până într-acolo, încât permit ca cineva drag să moară decât să accepte o transfuzie, deoarece ei cred că transfuziile sunt o violare gravă a legii lui Dumnezeu. Ei sprijină această afirmaţie cu versetele: "Numai carne cu viaţa ei, adică sângele ei, să nu mâncaţi" (Gen 9,4). "Să nu mâncaţi sângele nici unui trup; căci viaţa oricărui trup este sângele lui: oricine va mânca din el, va fi nimicit" (Lev 17,14). "Căci Duhul Sfânt şi noi am hotărât să nu vă impunem nici o povară în afară de acestea care sunt necesare: să vă feriţi de carnea jertfită idolilor, de sânge, de animale sufocate şi de desfrânare" (Fap 15,28-29).

Există câteva probleme cu interpretarea acestor versete ca să însemne că transfuziile sunt interzise, ca să nu vorbim de contextul ce se referă la sângele animalelor, nu la sângele uman. Mai mult, există o mare diferenţă între a mânca sânge şi a primi o transfuzie de sânge care dă viaţă. A mânca sânge era greşit din cauză că profana viaţa animalului. Dar pentru o persoană care vrea de bunăvoie să dea din sângele său intravenos pentru a da viaţă cuiva nu profanează nimic. Într-adevăr, evreii ultraortodocşi, care observau cu stricteţe legile kosher ale Vechiului Testament, recunosc că transfuziile de sânge nu sunt interzise de porunca de a nu mânca sânge.

Martorii trebuie să evite alte pasaje problematice care se referă la interdicţia dată de Dumnezeu de a mânca sânge, deoarece aceste pasaje includ o interdicţie de a consuma grăsime. Martorii nu cred că a mânca grăsime este greşit şi nu văd nici o problemă când cineva mănâncă piele de porc prăjită (de exemplu, bucăţi de grăsime de porc bine prăjite) sau mănâncă masă la prânz o bucată de costiţă cu grăsime. Dar opoziţia lor vehementă faţă de a mânca sânge, când este comparată cu faptul că ei aprobă consumul de grăsime, prezintă o problemă serioasă pentru ei. De ce? Pentru că Leviticul, cartea la care se referă ei când argumentează interdicţia de a mânca (şi de a primi transfuzii de) sânge, conţine, în aceleaşi pasaje, interdicţii de a mânca grăsime.

Analizaţi aceste exemple: "Aceasta este o lege veşnică pentru urmaşii voştri, în toate locurile unde veţi locui: cu nici un chip să nu mâncaţi nici grăsime, nici sânge" (Lev 3,17). "Domnul a vorbit lui Moise şi a zis: «Vorbeşte copiilor lui Israel şi spune: Să nu mâncaţi grăsime de bou, de miel sau de capră. Grăsimea unui dobitoc mort sau sfâşiat de fiară va putea să fie întrebuinţată la orice altceva, numai să n-o mâncaţi. Căci cine va mânca din grăsimea dobitoacelor din case se aduc Domnului jertfe mistuite de foc, va fi nimicit de poporul său. Să nu mâncaţi sânge, nici de pasăre, nici de vită, în toate locurile în care veţi locui. Cine va mânca vreun fel de sânge, va fi nimicit din poporul său»" (Lev 7,22-27).

Aceste versete şi altele asemănătoare sunt greu de explicat de către Martori, dat fiind că ei se bazează puternic pe interdicţiile referitoare la sânge. Este total lipsit de consistenţă să afirmi că "legea veşnică" al lui Dumnezeu împotriva consumului de sânge trebui să fie observată, în timp ce "legea veşnică" (care apare chiar în acelaşi context) împotriva consumului de grăsime poate fi ignorat în siguranţă! Referitor la acest subiect, ca şi la multe altele, Martorii sunt foarte selectivi şi trebuie să ignore mult din Biblie pentru a face ca credinţele lor ciudate să pară "biblice".

De asemenea, legile referitoare la dietă din Vechiul Testament nu se aplică la creştinii de astăzi (Cf. Col 2,16-17.22) şi cele date la Conciliul din Ierusalim nu au mai fost folosite din moment ce convertirile de la iudaism la creştinism nu mai erau atât de dese către sfârşitul primului secol şi Biserica devenise în principal laică. Ele nu erau doctrine imutabile, ci reguli disciplinare.

Fără cler!

5. "Clasa clerului şi titlurile speciale sunt nepotrivite". Pentru a veni în sprijinul acestei poziţii, Martorii se referă la aceste versete: "Nu voi căuta la înfăţişare, nu voi linguşi pe nimeni" (Iob 32,21). "Dar voi să nu lăsaţi să vi se spun «rabbi», pentru că unul este învăţătorul vostru, iar voi toţi sunteţi fraţi. Şi nici «tată» să nu spuneţi nimănui între voi pe pământ, pentru că unul este Tatăl vostru, cel ceresc. Nici să nu lăsaţi să vi se spună «maeştri», pentru că unul este maestrul vostru: Cristos" (Mt 23,8-10). "Ştiţi că cei care conduc popoarele le domină şi cei mari îşi fac simţită puterea asupra lor. Între voi să nu fie aşa. Dimpotrivă, cine vrea să devină mare între voi să fie slujitorul vostru şi cine vrea să fie primul între voi să fie slujitorul vostru" (Mt 20,25-27).

Aceste versete arată clar că Domnul nostru a spus că nu ar trebui să dăm credit unui om pentru ceea ce ne vine de la Dumnezeu Tatăl şi că ucenicii săi ar trebui să vrea să-l slujească. Dar mesaul lui Isus n-ar trebui să fie înţeles într-un mod strict literal. Dacă Matei 23,9 ar fi considerat literal, ar fi cam dificil să găseşti un titlu pentru bărbatul care s-a căsătorit cu mama ta.

Mai mult, scriind sub inspiraţia Duhului Sfânt, Paul s-a numit pe sine părintele bisericii pe care a fondat-o în Corint: "Căci chiar dacă aţi avea zeci de mii de învăţători în Cristos, nu aveţi mai mulţi părinţi: eu v-am născut în Cristos Isus prin evanghelie" (1Cor 4,15). De asemenea, el s-a referit, sub inspiraţie divină, la Timotei numindu-l "fiul meu" (1Tim 1,18, 2Tim 2,1), dar dacă el putea să-l numească pe Timotei "fiul meu", atunci Timotei putea să-l numească pe el "tatăl meu", atâta timp cât el nu confunda paternitatea lui Paul cu paternitatea lui Dumnezeu (Mt 23,9).

Martorii ignoră de asemenea învăţătura Scripturii cu privire la autoritatea conducătorilor Bisericii şi cinstea corespunzătoare care le este datorată în baza oficiului lor: "Vă rugăm, fraţilor, să-i respectaţi pe cei care se ostenesc între voi, pe cei care vă conduc în Domnul şi vă îndeamnă. Să-i cinstiţi mult cu dragoste pentru lucrarea lor..." (1Tes 5,12-13), "Prezbiterii care conduc bine să fie învredniciţi cu o cinste îndoită..." (1Tim 5,17) şi "Aveţi încredere în conducătorii voştri şi fiţi supuşi lor, pentru ca ei, care veghează asupra sufletelor voastre ca şi cum ar trebui să dea cont, să facă aceasta cu bucurie, şi nu suspinând. Altfel nu va fi de folos" (Evr 13,17).

În concluzie, să înţelegeţi că modul în care Martorii folosesc Biblia implică în principal două mari probleme. Întâi, ei citează pasaje scoase din context, evidenţiind doar acele versete care par să susţină credinţele lor, în timp ce le ignoră pe altele care contrazic acele credinţe. Apoi, versiunea lor a traducerii Bibliei, numită NWT (New World Translation), adesea distorsionează textul ca să vină în sprijinul credinţelor lor. Fiţi atenţi, atunci când Martorii vin la uşa voastră!

Sursa: Catholic.com, republicat cu acordul sursei
Traducerea şi adaptare în limba română: Ovidiu Bişog