STUDIU 

Mic dicționar creștin catolic
pr. Ioan Tămaș

achizitionare: 04.03.2003; sursa: Sapientia

Prezentare    Index & Căutare

- G -

Garda elvețiană
Corp stabil de soldați (catolici elvețieni) în serviciul statului Vatican. Asigură paza personală a papei, supraveghează Palatul Apostolic și toate intrările în Vatican. A fost înființată în 1506 de Papa Iuliu al II-lea. Actualmente este alcătuită din 100 de persoane: 4 ofițeri, un capelan, 23 de subofițeri, 2 toboșari și 70 de halebardieri. Uniforma, pe care o poartă și astăzi, a fost creată de Michelangelo.

Gardian
(Din it. guárdia, pază). Superiorul unui convent franciscan.

Gaudete
(Cuv. lat., "bucurați-vă!"). Denumire dată celei de a treia duminici din Advent. Gaudéte este cuvântul cu care începe cântarea de la introitul Sfintei Liturghii: "Gaudéte in Dómino sémper" (Bucurați-vă mereu în Domnul, Fil 4,4).

Gaudium et spes
(Cuv. lat., "bucurie și speranță"). Constituția pastorală a Conciliului al II-lea din Vatican despre Biserica în lumea contemporană, promulgată la 7 decembrie 1965. Conține o expunere preliminară ("Condiția omului în lumea contemporană") și două părți. Partea I, "Biserica și vocația omului", cuprinde patru capitole: 1. Demnitatea persoanei umane; 2. Comunitatea umană; 3. Activitatea umană în lume; 4. Misiunea Bisericii în lumea contemporană. Partea a II-a, "Câteva probleme mai urgente", cuprinde următoarele cinci capitole: 1. Demnitatea căsătoriei și a familiei și promovarea ei; 2. Promovarea culturii; 3. Viața economico-socială; 4. Viața comunității politice; 5. Promovarea păcii și construirea comunității popoarelor.

General
Superior general al unui ordin călugăresc. La fiecare ordin denumirea poate fi diferită. Astfel, la carmeliți se spune priór general, la dominicani maestru general, la franciscani ministru general, la iezuiți prepozit general.

Giulgiu (sfântul)
Pânza cu care a fost înfășurat trupul lui Isus când a fost pus în mormânt (cf. Mc 15,45-46; Mt 27,59; Lc 23,53; In 19,40). Actualmente se păstrează la Torino (Italia) și aparține Scaunului Apostolic.

Gloria in excelsis Deo
(Cuv. lat., "Mărire întru cei de sus lui Dumnezeu"). Marea doxologie recitată sau cântată de toți credincioșii la Sfânta Liturghie în zilele de duminică și sărbătoare, cu excepția duminicilor din Advent și Postul Mare.

Gloria Patri
(Cuv. lat., "Slavă Tatălui"). Mica doxologie: Glória Pátri et Fílio et Spirítui Sáncto (Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh). Partea a II-a sícut érat in princípio, et nunc et sémper et in saécula saeculórum (precum era la început, și acum și pururea și în vecii vecilor) a fost introdusă în Occident în sec. al VI-lea, dar nu a fost acceptată de Orient.

Glosă
(Din gr. glóssa, limbă). Adnotație sau comentariu scris destinat să explice un termen obscur sau un text mai dificil. În Dreptul canonic, era, la început, explicarea termenilor dificili din Decretul lui Grațian, introdusă între rânduri (glosă interliniară) sau la marginile manuscrisului (glosă marginală). Ulterior a însemnat comentariile oficiale ale Decretului și ale întregului Córpus iúris canónici.

Glosolalie
(Din gr. glóssa, limbă, și laléin, a vorbi). Carismă specială pe care, în ziua de Rusalii, apostolii și cei prezenți au primit-o de la Duhul Sfânt pentru a putea vorbi și a fi înțeleși în alte limbi, necunoscute de ei până atunci, în vederea predicării Evangheliei lui Cristos (cf. Fap 2,4-13).

Gradual
(Din lat. grádus, treaptă). Psalmul responsorial de după prima lectură de la Sfânta Liturghie. Se numea astfel deoarece era cântat de un diacon sau de un lector de la treptele (grádus) amvonului situat în prezbiteriu.

Gradual (carte liturgică)
Cartea care conține cântările variabile de la Sfânta Liturghie: introitul, gradualul, aleluia cu versetele respective, ofertoriul, cântarea de la Împărtășanie, toate în limba latină și în stil gregorian. Gradualul Roman conține cântări mai dificile și este folosit în bisericile care au Schóla cantórum; Gradualul simplu conține cântări mai simple și este folosit în bisericile care nu dispun de cântăreți calificați (cf. "Praenotánda", în Graduále Románum, nr. 2, Romae 1975).

Gravissimum educationis
(Cuv. lat., "Deosebita importanță a educației"). Declarația Conciliului al II-lea din Vatican despre educația creștină, promulgată la 28 octombrie 1965. Tratează despre: dreptul universal la educație; mijloace de educație creștină; importanța școlii; îndatoririle și drepturile părinților; educația morală și religioasă în toate școlile; școlile catolice și facultățile de științe sacre.


 

 

 

© 2003-2007 - ProFamilia.ro - sit recomandat de Conferinta Episcopilor Catolici din Romania
situl include materiale cu diverse drepturi de autor: va rugam să le respectati
navigarea pe acest sit presupune acordul cu conditiile de folosire