SFINȚII 

Viețile sfinților
sursa: www.catholica.ro

Fericita Eugenia Smet (1829-1871)
7 februarie (calendarul latin)

S-a născut în anul 1828, în orașul Lille - Franța. Încă din copilărie simțea o deosebită afecțiune și compasiune pentru sufletele celor răposați; dorind să le vină în ajutor, a reușit să strângă un mănunchi de suflete alese care își propuneau să ofere rugăciunile lor, jertfele și actele de caritate, cerând în schimb de la Dumnezeu harul deplinei iertări pentru sufletele din Purgator.

Încurajată chiar de Sfântul Ioan Vianney, Eugenia reușește să închege o comunitate mică și în Paris. Eugenia Smet și tinerele ei colege, ajutate de sfaturile înțelepte ale unor oameni ai lui Dumnezeu, își stabilesc un program precis de viață și se constituie într-o asociație pioasă numită «Auxiliatrices du Purgatoir» - «Ajutoarele sufletelor din Purgator»; Eugenia se va numi de acum încolo Maria a Providenței divine. Însuflețite de o nemărginită încredere în Providență, iau asupra lor îngrijirea gratuită a bolnavilor săraci din mahalale, mulțumindu-se cu ceea ce câștigau din unele activități modeste, și dăruind rugăciunii o mare parte de timp. În curând au devenit cunoscute și stimate de toate păturile sociale. Eugenia este chemată să organizeze astfel de grupuri și în alte orașe. Nu peste mult, deschide o casă asemănătoare la Nantes, apoi la Bruxelles; în 1867 trimite un grup de surori ajutătoare în China. Când, în 1871, Eugenia se stinge, ia vârsta de 43 de ani, in urma unui cancer necruțător, spiritul și asociația fondată de ea erau în plină dezvoltare.

Într-o lume desfigurata de ură, nedreptate, mizerie, îndoială, decădere morală, surorile ajutătoare treceau ca un ecou lin și mângâietor al chemării la iubire și pace, deoarece erau respectate și prețuite de toată lumea. Amintirea Eugeniei Smet, în loc să fie destrămată de trecerea anilor, devine tot mai luminoasă și mai vie; Maria a Providenței ajunge sfetnică și susținătoare pentru multe suflete dezorientate pe drumurile vieții și Dumnezeu confirmă, prin unele semne» trecerea de care se bucură ea înaintea Lui. Papa Pius al XII-lea, în anul 1957, o declară fericită, propunând-o celor binevoitori drept model și sprijin în drumul spre cer.

* * *

Între numele de familie și prenumele acestei Fericite există un fel de contradicție: Smet, provenind din limba flamandă, înseamnă: pată, murdărie, iar Eugenia este rezultatul îmbinării cuvintelor grecești eu - bun, de calitate superioară, nobil și genan - a produce, a naște; ca nume de persoană, exprimă provenirea dintr-o familie nobilă, bună, sau, înzestrarea din naștere cu o bunătate neobișnuită. Și într-un sens și în altul, creștinii au considerat că acest nume amintește noblețea și bunătatea pe care ne-o conferă încorporarea în Cristos prin Botez. Pavel mărturisea: «departe de mine de a mă lăuda în altceva decât în Crucea Domnului nostru Isus Cristos». Există și o formă masculină a acestui nume : Eugen, nume purtat de peste 20 de sfinți amintiți în Martirologiu, dintre care mai cunoscuți: Sfântul Eugen I Papă (+637) sărbătorit la 2 iunie și Sfântul Eugen - Episcop de Cartagina (+505) sărbătorit la 13 iulie. Eugenia Smet - o considera de patroană pe o Sfântă Eugenia cinstită într-o bazilică romană, astăzi dispărută, și amintită în ziua de Crăciun (25 decembrie).

adaptare după "Viețile Sfinților"
Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice București


 

 

 

© 2003-2007 - ProFamilia.ro - sit recomandat de Conferinta Episcopilor Catolici din Romania
situl include materiale cu diverse drepturi de autor: va rugam să le respectati
navigarea pe acest sit presupune acordul cu conditiile de folosire