SFINȚII 

Viețile sfinților
sursa: www.catholica.ro

Fericita Matilde a Preasfintei Inimi Téllez Robles (1841-1902)

Matilde a Preasfintei Inimi Téllez Robles s-a născut la Robledillo de la Vera (Cáceres - Spania) la 30 mai 1841, fiind a doua dintre cei patru copii ai lui Felice Téllez Gómez și Basilea Robles Ruiz. În noiembrie 1841, tatăl, din cauza profesiei sale de notar de transferă cu familia la Béjar (Salamanca). Aici Matilde primește o formare culturală de bază, specifică statului ei social, și o aleasă formare religioasă, începută în ambientul profund creștin al căminului părintesc. Îndrumată de mamă, încă de mică începe să-l iubească cu intensitate pe Isus și să practice rugăciune și virtuțile, având o deosebită devoțiune față de Maica Domnului și o mare compasiune față de cei nevoiași și față de păcătoși.

De tânără, Matilde alege să se consacre cu totul lui Cristos. Mama ei a sprijinit-o mereu în această vocație, dar tatăl, care dorea pentru fiica lui un viitor strălucit în viața de căsătorie, a obligat-o să participe la viața de societate, limitându-i chiar și timpul pe care îl petrecea în biserică. Ea, ascultătoare, a participat la viața socială, dar din pricina înclinației ei spre cele ale lui Dumnezeu, în cele din urmă, tatăl ei i-a permis să-și urmeze drumul ales. Matilde continuă să intensifice viața sa spirituală. Devoțiunea ei către Maica Domnului o conduce la o intimitate profundă cu Isus din Euharistie, pe care îl iubește cu pasiune. Chiar și «în toiul iernii ardeam atunci când mă apropiam de tabernacol», spune în scrierile sale.

La 23 de ani a fost aleasă președinta asociației Fiicelor Mariei, recent înființată la Béjar, și la puțin timp după aceea a fost numită infirmieră inspectoare a Conferințelor Sfântului Vincențiu de Paul. Împletind contemplația cu acțiunea, Matilde a inițiat o intensă activitate apostolică cu fetițele și tinerii, săracii și bolnavii; lucra cu Fiicele Mariei, preda catehismul, preda în școala duminicală, pregătea pentru căsătorie și îndruma tinerele vocații la viața religioasă; parcurgea cu bucurie orașul în toate direcțiile pentru a purta mângâiere și ajutor bolnavilor și celor nevoiași.

Încă de tânără se simte chemată la viața religioasă și chiar de atunci primește inspirația de a fonda un Institut religios. Îi comunică acest lucru Papei Pius al IX-lea într-o scrisoare redactată la 4 mai 1874. Tatăl ei însă o pune din nou la încercare, împiedicând-o să-și realizeze vocația, din cauza climatului politic anticlerical din acea epocă în Spania. Matilde însă suferă în tăcere, se roagă și așteaptă, sprijinită de directorul ei spiritual, Don Manuel dell'Oliva, preot filipinez, până când tatăl ei îi dă permisiunea dorită. Ea, atunci, începe imediat pregătirile pentru fondarea institutului, împreună alte șapte tinere dintre Fiicele Mariei. La 19 martie 1875, în solemnitatea Sf. Iosif, trebuiau să se întâlnească toate pentru celebrarea Euharistică din parohia Sf. Maria și de acolo să plece spre casa pregătită pentru a începe viața religioasă; dar din cele șapte tinere numai una se prezintă: Maria Briz. Matilde nu se descurajează în fața acestei mari încercări. Întărite de pâine euharistică, cele două merg cu bucurie și entuziasm la "căsuța din Nazaret", cum a fost numită casa lor de către Matilde.

În această casă încearcă să imite Sfânta Familie din Nazaret, trăind cu multă iubire și bucurie în reculegere și în rugăciune, în umilință și sărăcie, fără a putea conta pe nici un sprijin omenesc și încredințate cu totul în Providență. După câteva zile, primesc un grup de orfane în casă, și se dedică educării copilelor și îngrijirii bolnavilor în casele lor. Mărturia lor evanghelică atrage încet-încet câteva tinere care li se alătură. La 23 aprilie 1876, episcopul de Plasencia, Mons. Pietro Casas y Souto, autorizează provizoriu Opera cu numele «Iubitoarele de Isus și Fiice ale Neprihănitei Maria»; iar apoi, la 20 ianuarie 1878, Matilde și Maria primesc veșmântul religios la Plasencia. La sfârșitul lunii martie 1879, comunitatea se transferă de la Béjar la Don Benito (Badajoz), unde înființează un noviciat, primesc copilele orfane, predau, îngrijesc bolnavii în casele lor și-i ajută pe săraci. În comunitate se respiră spiritul de la Nazaret și întreaga viață din casă se învârte în jurul tabernacolului, în fața căruia, pe rând, surorile petrec câteva ore pe zi.

La 19 martie 1884, același episcop înființează canonic Opera ca Institut religios de drept diecezan, iar la 29 iunie, fondatoarea, împreună cu alte surori, depune profesiunea religioasă. În 1889 începe extinderea Institutului prin înființarea unei case la Cáceres și continuă în anii următori cu alte fundații la Trujillo, Béjar, Villanueva de Córdoba, Almendralejo, Los Santos de Maimona și Vilaverde de Burguillos. La numai 61 de ani, organismul ei este deja foarte afectat din cauza suferințelor, a bolilor, a muncii intense. În dimineața zilei de 15 decembrie 1902, pe când pleca într-o călătorie, Matilde suferă un puternic atac de apoplexie și în zorii zilei de 17 decembrie, înconjurată de fiicele ei, merge în pace în casa Tatălui. La 23 aprilie 2002, Papa Ioan Paul al II-lea a recunoscut oficial virtuțile eroice ale Slujitoarei lui Dumnezeu Matilde Téllez iar în anul următor, la 12 aprilie, a recunoscut miracolul care a deschis calea beatificării. Institutul Sorei Matilde, fidel moștenirii primite de la fondatoare, continuă să trăiască carisma sa care are în centru Euharistia și pe Maria ca Mamă și Învățătoare. În momentul de față Fiicele Mariei Maica Bisericii (Institutul se cheamă astfel din 1965) își desfășoară misiunea evanghelizatoare în Spania, Portugalia, Italia, Venezuela, Columbia, Peru și Mexic.

după situl www.vatican.va


 

 

 

© 2003-2007 - ProFamilia.ro - sit recomandat de Conferinta Episcopilor Catolici din Romania
situl include materiale cu diverse drepturi de autor: va rugam să le respectati
navigarea pe acest sit presupune acordul cu conditiile de folosire