SFINŢII

Sfânta Eugenia (+258)
25 decembrie (calendarul latin)
24 decembrie (calendarul bizantin)

Împăratul roman Valeriu (+260) a fost binevoitor faţă de creştini în prima perioadă a guvernării sale, dar la sfatul unor senatori a luat măsuri severe împotriva lor, în deosebi a familiilor ce deţineau funcţii şi averi mari. În cursul acestei persecuţii a căzut victimă şi Eugenia, fiica unei familii nobile; ea a fost atrasă la credinţa creştină de către sfinţii martiri Iacint şi Protus, iar după moarte, trupul ei a fost înmormântat în cimitirul lui Apronian. Acestea sunt datele sigure despre Sfânta Eugenia; pietatea şi dorinţa firească de amănunte au adăugat unele precizări ce nu au fost confirmate.

«Acta Sanctae Eugeniae» - Faptele Sfintei Eugenia, - ne arată că era fiica guvernatorului Egiptului, Filip, şi la vârsta de şaptesprezece ani cunoştea limba greacă şi filozofia, şi era foarte frumoasă. Mulţi tineri nobili au cerut-o în căsătorie, dar tatăl ei a obligat-o să accepte mâna unui tânăr ce se trăgea dintr-o familie ilustră, însă el era un om de nimic. Eugenia a întrebat: «Oare cu strămoşii lui, sau cu el va trebui să trăiesc ?» şi tatăl i-a dat libertatea să facă ce va voi.

Într-o zi a trecut împreună cu servitorii săi Iacint şi Protus pe lângă o mănăstire şi a auzit cântându-se acest verset din psalmi: «Zeii păgânilor sunt demoni; noi cinstim pe adevăratul Dumnezeu, creatorul cerului şi al pământului». Discutând cu servitorii săi, a aflat că sunt creştini; cu ajutorul lor s-a pregătit şi a cerut să fie botezată, devenind o creştină dornică de o viaţă spirituală cât mai înaltă. Pentru motive foarte întemeiate, Episcopul de Heliopolis a permis Eugeniei să îmbrace haine bărbăteşti şi împreună cu servitorii săi să intre într-o mănăstire din apropiere, unde au rămas un anumit timp, fără ca cineva să descopere taina «tânărului frate». Când împrejurările au fost prielnice ea a părăsit mănăstirea, s-a întors între ai săi şi i-a adus pe toţi la credinţa creştină. Tatăl ei, Filip, a fost denunţat şi judecat de către succesorul său Terentiu pentru credinţa sa creştină şi i s-a tăiat capul, în timp ce el, în genunchi, se ruga. Eugenia a părăsit Egiptul şi a venit la Roma, locul de origine a familiei sale; aici a fost judecată şi ea, supusă unor torturi îndelungate şi executată prin tăierea capului. Comemorarea ei în ziua sărbătorii Naşterii Domnului este, probabil, determinată de înţelesul numelui său, Eugenia, care exprimă ideea de «naştere fericită» - «născută din neam nobil» şi aminteşte darul naşterii la viaţa divină adus oamenilor de Pruncul de la Bethleem.

adaptare după "Vieţile Sfinţilor"
Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice Bucureşti