SFINŢII

Fericitul Jan Beyzym (1850-1912)

Slujitorul lui Dumnzezeu Pr. Jan Beyzym s-a născut la Beyzymy Wielkie în Volinia la 15 mai 1850. După ce a terminat gimnaziul la Kiev, a intrat în noviciat la părinţii iezuiţi la Stara Wies lângă Brzozow. A primit ordinele sacre la Cracovia din mâinile Episcopului Albin Dunajewski, în 1881. Timp de mulţi ani a fost educator şi ocrotitor al tinerilor din colegiile Societăţii lui Isus din Tarnopol şi la Chyrow.

La 48 de ani, cu consimţământul superiorilor, a plecat în Madagascar pentru "a-i sluji pe leproşi". Toate puterile sale, toate talentele sale şi întreaga afecţiune le-a dăruit bolnavilor părăsiţi, înfometaţi şi marginalizaţi ai societăţii. S-a stabilit printre ei, pentru a fi cu ei zi şi noapte. Pe Insula Roşie a creat o operă de pionierat, care a făcut din el precursorul îngrijirii actuale a leproşilor. Din ofertele adunate în special de la conaţionalii săi din patrie şi de la cei emigraţi în afara ei, a construit la Marana un spital special pentru 150 de bolnavi, pentru a-i îngriji şi a le oferi speranţă. Acest spital există şi astăzi, şi este dedicat Sfintei Fecioare de la Czestochowa.

Epuizat de munca ce depăşea puterile sale, Pr. Beyzym a murit la 2 octombrie1912, în faimă de eroism şi sfinţenie. Moartea nu i-a permis să-şi împlinească dorinţa ascunsă de a merge la Sachalin, pentru a desfăşura muncă misionară printre cei condamnaţi.

Viaţa "Slujitorului leproşilor" a fost caracterizată de o credinţă vie şi de sentimentul de dreptate, de o iubire filială faţă de Maica Domnului, de zel apostolic pentru mântuirea oamenilor şi de grija samariteană faţă de cei mai săraci dintre săraci. Evanghelizarea mergea împreună cu garantarea drepturilor fundamentale ale persoanei umane, printre ele, şi cel al condiţiilor de viaţă demne de om şi de un fiu al lui Dumnezeu.

www.vatican.va