SFINŢII

Fericitul László Batthyány-Strattmann (1870-1931)

Laszlo Batthyány-Strattmann s-a născut la 28 octombrie 1870 la Dunakiliti (Ungaria), fiind al şaselea fiu al unei familii maghiare nobile cu tradiţie. În 1876, familia s-a transferat la Kittsee Köpcseny, în Austria de astăzi, din cauza pericolului permanent pe care îl prezentau cotele ridicate ale nivelului Dunării.

Când Laszlo avea 12 ani, mama lui, în vârstă de 39 de ani, a murit, o pierdere care a lăsat urme adânci în sufletul copilului. Spunea adesea: "Mă voi face medic şi voi vindeca gratis pe toţi bolnavii săraci".

După liceu au trecut câţiva ani până să îşi aleagă profesia. Conform dorinţei tatălui său, trebuia să administreze patrimoniul familiei; de aceea s-a înscris la Universitate, la Facultatea de Agricultură din Viena. A studiat şi chimia, fizica, filosofia, literele şi muzica. În 1896, a început studiile de medicină la Universitatea din Viena, iar în 1900 a obţinut licenţa.

Pe când era încă student, s-a căsătorit la 10 noiembrie 1898 cu contesa Maria Teresa Coreth, o femeie de o religiozitate profundă. Căsătoria celor doi a fost una foarte fericită şi armonioasă, şi a fost binecuvântată cu 13 fii.

În 1902, Laszlo Batthyány a fondat la Kittsee un spital privat cu 25 de paturi, unde lucra ca medic. La început a fost medic generalist; apoi s-a specializat în chirurgie şi, în cele din urmă, ca oculist. În timpul primului Război Mondial, spitalul a fost extins la 120 de paturi pentru îngrijirea soldaţilor răniţi.

După moartea unchiului său, Ödön Batthyány-Strattmann, în 1915, Laszlo a moştenit castelul din Körmend, în Ungaria, şi titlul de "principe" precum şi numele "Strattmann". În 1920, familia s-a transferat de la Kittsee la Körmend şi a organizat într-o aripă a castelului un spital, îndeosebi pentru problemele oftalmologice. În acest domeniu, Laszlo Batthyány-Strattmann a devenit curând un cunoscut specialist, atât în ţară cât şi în străinătate. Încă din acea perioadă era cunoscut drept un medic pentru săraci: mulţi săraci din Körmend, dar şi din alte regiuni, îi cereau sfatul şi ajutorul, iar el îi îngrijea gratuit. Ca "preţ" pentru tratament şi pentru îngrijirea medicală din spital cerea ca pacientul să se roage un 'Tatăl nostru' pentru el.

Pe lângă sănătatea trupului, Laszlo Batthyány-Strattmann se îngrijea şi de binele spiritual al pacienţilor săi. Înainte de operaţie, cerea împreună cu bolnavii binecuvântarea Domnului. Era convins că în calitatea sa de medic doar conducea operaţia, dar că vindecarea era un dar de la Dumnezeu. Se simţea un instrument în mâna lui Dumnezeu. La plecarea din spital a pacienţilor, le dădea o iconiţă şi o broşură cu titlul "Deschide ochii şi vezi".

Relaţia cu soţia sa a fost până la sfârşit foarte liniştită. Căutau împreună să îşi educe copiii în frica de Dumnezeu şi oneşti. În fiecare zi, întreaga familie participa la Sfânta Liturghie, iar după aceea Laszlo Batthyány-Strattmann le dădea copiilor o scurtă instruire creştină, în care primeau şi o misiune concretă de îndeplinit, ca faptă bună. După recitarea Rozariului în fiecare seară, discutau împreună despre ziua care a trecut şi despre misiunea încredinţată.

Însă adevăratele sentimente creştine ale lui Laszlo Batthyány-Strattmann au trebuit să se dovedească în timpul grelei sale boli. Din sanatoriul Löw din Viena, îi scria fiicei sale Lilli: "Nu ştiu cât mă va mai face să sufăr Bunul Dumnezeu. Mi-a dat atâta bucurie în viaţă încât acum, la 60 de ani, trebuie să primesc şi vremurile mai grele cu recunoştinţă".

La 22 ianuarie 1931, Laszlo Batthyány-Strattmann a murit, după 14 luni de grele suferinţe, la Viena, în faimă de sfinţenie.

www.vatican.va