SFINȚII 

Dominic Savio
Bosco Teresio

achizitionare: 29.08.2003; sursa: Editura Presa Bună

Inapoi la cuprins O deviză tainică

La 29 octombrie 1854 Dominic i-a sărutat îndelung pe mama și pe frați, și-a luat pe umăr bagajul și împreună cu tatăl s-a îndreptat spre Torino. Capitala micului regat sardo-piemontez l-a întâmpinat pe Dominic cu zgomotul zurgălăilor de la sutele de căruțe, cu firmele colorate ale prăvăliilor, cu vacarmul vesel al barăcilor de la poarta palatului.

Au coborât spre Valdocco, înconjurând tristul "rondou" unde condamnații la moarte erau spânzurați, după care au ajuns la poarta oratoriului.

Au traversat o pajiște plină de copii ce alergau, făceau gălăgie și râdeau. După aceea, au urcat o mică scară și au bătut la ușa biroului lui don Bosco. În vreme ce tata și don Bosco vorbeau, Dominic a privit în jur. Era o cameră săracă, dar foarte curată. Se găseau un dulap plin cu cărți, o masă plină de scrisori și hârtii, iar pe perete o misterioasă frază scrisă în limba latină: «Da mihi animas, coetera tolle».

După ce tatăl său a plecat, Dominic s-a străduit să-și învingă emoția și i-a zis lui don Bosco:

- Este pentru prima dată când sunt departe de tata și de mama, dar nu sunt trist pentru că știu că mă veți ajuta.

Apoi, biruind prima șovăială, a întrebat ce înseamnă acele cuvinte scrise pe perete. Don Bosco l-a ajutat să traducă: «Doamne, dă-mi sufletele și ia-mi toate celelalte». Era o deviză pe care don Bosco și-a ales-o pentru apostolatul său. De o inteligență adâncă și strălucită, scriitor de cea mai bună calitate și orator neîntrecut, don Bosco a renunțat la orice carieră pentru a se consacra cu totul răspândirii Împărăției lui Dumnezeu printre cei tineri. A spus Domnului: «Slavă, bani, viață comodă, nu știu ce să fac cu ele. Dă toate altora. Mie dă-mi numai harul de a fi cuceritor de suflete pentru tine». Acele cuvinte de pe peretele camerei sale erau o înțelegere scrisă între el și Dumnezeu.

După ce a înțeles mesajul acelor cuvinte, Dominic a stat câteva clipe pe gânduri apoi a zis:

- Am înțeles. Aici nu este o afacere cu bani, ci cu suflete. Sper ca și sufletul meu să facă parte din această afacere.

Astfel a început pentru Dominic viața de zi cu zi, viață cam grea pentru un mic elev, cu teme, lecții, școală, profesori, colegi. Don Bosco, care-l urmărea zi de zi, a scris: "Din ziua în care a intrat la oratoriu și-a îndeplinit toate îndatoririle cu o asemenea exactitate încât cu greu ar fi putut fi întrecut. Dominic i-a uimit pe toți aceia care-l cunoșteau, nu pentru că făcea lucruri extraordinare, dar pentru că era mereu corect în toate".

E un lucru ușor de spus, dar pentru cine a încercat, e foarte greu de realizat.
 

 

 

© 2003-2007 - ProFamilia.ro - sit recomandat de Conferinta Episcopilor Catolici din Romania
situl include materiale cu diverse drepturi de autor: va rugam să le respectati
navigarea pe acest sit presupune acordul cu conditiile de folosire