RUGĂCIUNEA

STAŢIUNEA A XIII-A
COBORÂREA DE PE CRUCE
(Mc 15, 39; Lc 23, 47)

Ne închinăm ţie, Isuse Cristoase, şi te binecuvântăm,
Căci prin Sfânta Ta Cruce ai răscumpărat lumea

Meditaţie

Pe măsură ce se apropia de Calvar, Centurionul îşi punea întrebări. El a trebuit totuşi să aştepte ca "justiţia" să se împlinească pentru ca adevărul să-i sară în ochi. Un adevăr, să spunem, pe două niveluri. Înainte de toate, adevărul privind un fapt: el colaborase foarte puţin la nedreapta condamnare. În al doilea rând, adevărul în ordinea credinţei: "Centurionul - scrie evanghelistul Luca - văzând cele ce s-au făcut, a slăvit pe Dumnezeu, zicând: "Cu adevărat, Omul Acesta drept a fost!" (Lc 23, 47).

În privinţa călăilor, îi mai aştepta un ultim fapt: "Unul dintre ostaşi cu suliţa a împuns coasta Lui şi îndată a ieşit sânge şi apă" (In 19, 34). Aceşti păgâni au făcut să se reverse astfel, din inima lui Isus, apa vie a botezului, care ne face pentru totdeauna fii ai lui Dumnezeu, şi sângele pe care îl primim în Euharistie şi care le dăruie tărie pelerinilor veşniciei. Apa aceasta şi sângele acesta, vărsate pentru mântuirea lumii, sunt semnele Noului Legământ dintre Cer şi Pământ pecetluit de Isus pe Golgota.

Rugăciune

Doamne, Tu ne-ai făcut părtaşi morţii tale pentru ca să înviem. Îţi mulţumim, Doamne, pentru harul botezului nostru. Îţi mulţumim pentru toţi taţii şi pentru toate mamele care le transmit copiilor viaţa în plinătatea ei. Ajută-ne să "ne dezbrăcăm de omul cel vechi, dimpreună cu faptele lui, şi (să ne îmbrăcăm) cu cel nou, care se înnoieşte, spre deplină cunoştinţă, după chipul Celui ce l-a zidit" (Col 3, 9-10).

Vino, Doamne Isuse!
Pater Noster...
Stabat Mater...