PORUNCI

PORUNCILE DIVINE

PORUNCA A VIII-A

Să nu mărturiseşti strâmb împotriva aproapelui tău.

1. Această poruncă ne interzice: 1)mărturia falsă; 2)minciuna; 3)calomnia; 4)clevetirea, bârfa; 5)judecata pripită.

2. Face o mărturie falsă când suntem chemaţi în justiţie ca martori şi nu spunem adevărul.

3. Mărturia falsă este un păcat de moarte, căci cel care o face comite un sperjur, pentru că încalcă jurământul pe care l-a făcut de a spune adevărul, mai mult, el comite o nedreptate, făcând să fie condamnat un nevinovat.

4. Cel care a depus mărturie mincinoasă este obligat să repare tot răul făcut.

5. Se păcătuieşte de asemenea într-un mod asemănător, de exemplu producând dovezi false, făcând să fie condamnat sau condamnând pe cel care este ştiut ca nevinovat.

Explicaţia Tabloului

6. Partea de sus a acestui tablou ni-L înfăţişează pe Domnul Nostru Isus Hristos, adus de evrei, în faţa lui Pilat, aşezat la masa de judecată. Unul dintre cei de faţă ridică mâna, arătându-L pe Isus şi declarând că L-a auzit interzicând plata tributului lui Cezar. Avem aici o mărturie falsă, căci Isus spusese, dimpotrivă, că trebuie să se dea lui Cezar ceea ce este al lui Cezar.

7. Sfântul Marcu povesteşte o altă mărturie falsă împotriva Domnului Nostru.

Arhiereii şi întreg Sinedriul căutau o mărturie împotriva lui Isus, ca să-L osândească la moarte, dar nu găseau. Căci mulţi dădeau mărturii mincinoase împotriva Lui, dar mărturiile lor nu se potriveau. Unii se ridicau şi dădeau această mărturie mincinoasă împotriva Lui: Noi l-am auzit zicând: Voi dărâma acest Templu, făcut de mână de om. Dar nici în această privinţă mărturia lor nu era una. Atunci marele preot se ridică în mijlocul lor şi-L întrebă pe Isus: Nu răspunzi nimic? Ce mărturie depun aceşti oameni împotriva ta? Dar El tăcea şi nu răspundea nimic. Marele preot îl întrebă din nou: Eşti tu, Hristos, Fiul Celui Binecuvântat? Isus răspunse: Eu sunt. Iar voi Îl veţi vedea pe Fiul Omului şezând la dreapta Tatălui şi venind pe norii cerului. (Mc 14, 55-62)

8. În partea de jos a tabloului, în stânga, o vedem pe Izabela, soţia lui Ahab, regele Israelului, devorată de câini. Această femeie nelegiuită, vrând să scape de Nabot, care refuzase să-i cedeze lui Ahab moştenirea părinţilor săi, a mituit oameni să aducă mărturii mincinoase prin care l-au acuzat pe acesta că L-a blestemat pe Dumnezeu şi pe rege. Nabot a fost condamnat pe nedrept la moarte. Dar crima lui Izabela nu a rămas nepedepsită. Succesorul lui Ahab, Jehu, care apare aici călare pe un cal, o aruncă din înaltul palatului său, şi corpul ei e devorat de câini.

9. Un alt exemplu de mărturie mincinoasă este cea adusă de evrei împotriva Sfântului Ştefan. Citim aceasta în Faptele Apostolilor:

Şi cuvântul lui creştea, iar numărul discipolilor sporea mult la Ierusalim, şi o sumedenie de preoţi dădeau ascultare credinţei. Ştefan, plin de har şi putere, înfăptuia minuni şi semne mari în popor. Dar unii din sinagoga numită a Liberaţilor, Cireneilor, Alexandrinilor şi a celor din Cilicia şi Asia se ridicară să discute cu Ştefan. Nu puteau însă ţine piept înţelepciunii şi Spiritului cu care vorbea. Atunci mituiră oameni care să zică: L-am auzit rostind cuvinte de hulă împotriva lui Moise şi a lui Dumnezeu. Întărâtară poporul, bătrânii şi cărturarii, apoi dădură năvală, îl luară cu sila şi-l duseră la Sinedriu. Puseră martori falşi, care să zică: Acest om vorbeşte fără încetare împotriva acestui Lăcaş sfânt şi împotriva legii. L-am auzit spunând că Isus, Nazarineanul acela, va dărâma acest Lăcaş şi va schimba datinile ce ni le-a lăsat Moise. (F 6, 7-14)

10. În dreapta, îl vedem pe Daniel, în vârstă de doisprezece ani; în faţa lui este Suzana, înconjurată de părinţi şi de prieteni. Cei doi bătrâni, pe care-i vedem în spatele Suzanei, făcuseră, împotriva ei, o mărturie mincinoasă, declarând că au surprins-o comiţând o faptă josnică. Suzana a fost condamnată la moarte şi urma să fie omorâtă, când tânărul Daniel a strigat că este nevinovată. El a dovedit că cei doi bătrâni au depus mărturii mincinoase şi astfel aceştia au fost ucişi.