PORUNCI

PORUNCILE DIVINE

PORUNCA A IV-A

Cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta, ca să trăieşti mult şi bine pe pământ.

1. Prin această poruncă, Dumnezeu ne cere: 1)să-i iubim pe tatăl şi pe mama noastră; 2)să-i respectăm; 3)să-i ascultăm; 4)să-i ajutăm la nevoie.

2. A iubi pe tatăl şi pe mama ta înseamnă să le fii devotat din adâncul inimii şi să le-o dovedeşti când se iveşte ocazia.

3. Trebuie să iubim pe tatăl şi pe mama noastră, pentru că, după legea lui Dumnezeu, lor le datorăm viaţa, ei impunându-şi mereu tot felul de privaţiuni pentru noi.

4. A respecta pe tatăl şi pe mama noastră înseamnă a-i trata cu multă consideraţie şi a suporta cu răbdare neajunsurile şi chiar defectele lor.

5. Trebuie să-i respectăm pe părinţii noştri şi să ascultăm de ei pentru că ţin pe lângă noi locul lui Dumnezeu.

6. Noi îi cinstim când îi cerem cu umilinţă lui Dumnezeu ca totul să le reuşească, să fie înconjuraţi de bunăvoinţă şi consideraţie publică şi, mai ales, să fie iubiţi de Dumnezeu şi plăcuţi sfinţilor care sunt în cer.

7. Îi cinstim când ascultăm de judecata şi voinţa lor.

8. Sfântul Pavel are recomandări de acelaşi gen: "Copii, spune el, ascultaţi-i pe părinţii voştri întru Domnul, căci acest lucru este drept. " Şi iarăşi: "Copii, ascultaţi-i întrutotul pe părinţii voştri, căci acest lucru este plăcut lui Dumnezeu. "

9. Îi cinstim pe părinţii noştri şi când imităm acţiunile lor bune şi conduita lor virtuoasă. Într-adevăr, cel mai mare semn de stimă pe care-l putem da cuiva este de a vrea să-i semănăm în bine.

10. Tot a-i cinsti înseamnă a le cere părerea şi mai ales a o urma.

11. În sfârşit îi cinstim dacă ne îngrijim de nevoile lor, procurându-le cele necesare pentru a se hrăni şi a se întreţine.

12. Este ceea ce însuşi Domnul Nostru Isus Hristos ne învaţă când le reproşează fariseilor impietatea lor: De ce voi înşivă nesocotiţi porunca lui Dumnezeu pentru a urma tradiţia voastră? Căci Dumnezeu a zis: Cinstiţi pe tatăl şi pe mama voastră, cel care va blestema pe tatăl său şi pe mama sa va fi pedepsit cu moartea. Dar voi, voi spuneţi: Oricine va spune tatălui sau mamei sale: orice jertfă voi face vă va servi, acela nu-l va cinsti pe tatăl sau pe mama sa, şi voi aţi nesocotit porunca lui Dumnezeu, datorită tradiţiei voastre.

13. A ne îndeplini îndatoririle faţă de părinţii noştri este pentru noi o obligaţie în orice clipă, mai ales în bolile lor grave.

14. Aşadar trebuie să facem ce este necesar pentru ca ei să nu fie lipsiţi de nimic; cât au cunoştinţă, să nu fie lipsiţi de vizita preotului, de Spovadă şi de Sacramentul Euharistiei şi al Maslului, pe care creştinii sunt obligaţi să-l primească la apropierea morţii.

15. Astfel întăriţi şi înconjuraţi de acest magnific cortegiu al virtuţilor credinţei, speranţei, milosteniei şi iubirii, nu numai că nu se vor teme de moarte, atâta timp cât ea este inevitabilă, ci chiar o vor dori, pentru că aceasta însăşi e o poartă spre veşnicie.

16. În ultimul rând, îi cinstim pe părinţii noştri, după moartea lor, făcându-le o înmormântare demnă de ei, făcând să se celebreze pentru ei slujbe aniversare şi executând cu fidelitate ultimele lor dorinţe.

17. După moartea părinţilor, trebuie să respectăm cu fidelitate ultimele lor dorinţe şi să ne rugăm pentru odihna sufletelor lor.

18. Aceste cuvinte: "Ca să trăieşti mult", înseamnă că Dumnezeu binecuvântează şi recompensează, adeseori chiar şi în această lume, pe copilul care îi cinsteşte pe tatăl şi pe mama sa.

19. Copilul care îl insultă pe tatăl său sau pe mama sa, cel care îşi abandonează părinţii este blestemat de către Dumnezeu, şi oamenii nu îl preţuiesc.

20. Modelul perfect de ascultare pe care copiii trebuie să îl imite este Copilul Isus, care a fost supus Mariei şi lui Iosif tot timpul în care a trăit cu ei la Nazaret.

Explicaţia Tabloului

21. Vedem, în partea de sus a tabloului, pe copilul Isus, ajutând-o pe Maria la treburile gospodăreşti şi pe Iosif în muncile sale.

22. Vedem în partea de jos a tabloului, în stânga, pe tânărul Tobie, redându-i vederea tatălui său, în prezenţa îngerului Rafael, frecându-i ochii cu fiere de peşte, pe care o adusese din călătoria sa.

23. În dreapta, Îl vedem pe Domnul Nostru, ajutându-l pe Sfântul Iosif, tatăl Său hrănitor, în ultimele sale clipe şi strângându-l afectuos lângă inima Sa sfântă.