MEDITAȚII 

Reflecția săptămânii

Inapoi la cuprins

Calea cea mică
- 3 ianuarie 2008 -

"Și eu vreau să rămân foarte mică, foarte smerită, ca să-I seamăn lui Isus și ca să merit să-Și facă lăcașul în mine..." (RP 1, 12v, OC 790). Se împlinesc o sută treizeci și cinci de ani de la nașterea, în 2 ianuarie 1873, a autoarei acestor cuvinte, Sfânta Tereza de Lisieux.

Cea pe care afectuos o numim Tereza cea mică este cea mai tânără din cei treizeci și trei de învățători (doctori) ai Bisericii, alături de alte două sfinte, Ecaterina de Siena și Tereza de Avila, așadar unul dintre cei mai proeminenți sfinți, ale căror învățături Biserica le recomandă în mod deosebit.

Tereza este cunoscută ca aceea care a găsit și practicat "calea cea mică" (la petite voie). Iată cum descrie ea însăși începutul căutărilor ei: "Să mă fac mai mare - nu se poate, trebuie să mă accept așa cum sunt, cu toate imperfecțiunile mele, dar vreau să caut mijlocul de a ajunge în Cer pe o cale mică foarte dreaptă, foarte scurtă, o cale mică întru totul nouă" (MS C, 2v, OC 237).

Calea cea mică nu este "nimic altceva decât calea evanghelică a sfințeniei menită pentru fiecare", după cum scrie Sf. Părinte Ioan Paul al II-lea în Divini amoris scientia, 2, Scrisoarea Apostolică din 19 octombrie 1997 prin care o proclama pe Tereza învățător (doctor) al Bisericii.

Tereza nu "inventează" calea cea mică, ci o găsește în Sfânta Scriptură, care, alături de Imitațiunea lui Cristos, este lectura ei preferată. Calea cea mică este un drum spre Cer, spre Isus, Cel care ne-a spus: "Învățați de la Mine, că sunt blând și smerit din inimă" (Mt 11, 29). În continuarea pasajului tocmai citat, Tereza explică cum se pășește pe calea cea mică: abandonându-ne ca niște copii în brațele iubitoare ale lui Isus și căutând zilnic să fim din ce în ce mai mici.

Este interesant de remarcat că Tereza nu folosește în scrierile ei expresia "calea cea mică" decât o singură dată, în textul citat mai sus. În schimb, cuvântul "mic" (petit) este unul din cele mai prezente vocabule tereziene, utilizat de 1981 de ori! Astfel, sfânta le arată cititorilor ei că este mai preocupată de practicarea căii celei mici decât de teoretizarea ei.

Într-o scrisoare din 9 mai 1897 adresată Pr. Roulland, unul din frații ei spirituali, Tereza atinge nu culmea, ci adâncul micimii: se numește pe sine "micul zero" (LT 226, OC 590). Așadar, nu doar "zero", ci "micul zero"...

În lumina citatului de la început, calea cea mică ni se arată nu ca o "găselniță" teologică, ci ca un mod foarte concret de a ne apropia de Isus, urmându-I exemplul și invitându-L în inimile noastre ale fiecăruia. Tereza Îi spune: "Nu am alt mijloc să-Ți dovedesc iubirea mea decât să-Ți arunc flori, adică să nu las să-mi scape nici un mic sacrificiu, nici o privire, nici un cuvânt, să profit de toate lucrurile cele mai mici și să le fac din iubire..." (MS B, 4r-4v, OC 228).

Ce alt cadou mai potrivit i-am putea face Sfintei Tereza decât să-i urmăm, în anul care tocmai a început, exemplul?

Andrei Goția
 

 

 

© 2003-2007 - ProFamilia.ro - sit recomandat de Conferinta Episcopilor Catolici din Romania
situl include materiale cu diverse drepturi de autor: va rugam să le respectati
navigarea pe acest sit presupune acordul cu conditiile de folosire