MEDITAȚII 

Imitațiunea lui Cristos
Thomas de Kempis

achizitionare: 23.06.2003; sursa: Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice București

Inapoi la cuprins Cartea III: Despre mîngîierea lăuntrică

Capitolul XVIII

AMĂRĂCIUNILE TRECĂTOARE
SE CER ÎNDURATE CU RESEMNARE ȘI SENINĂTATE,
DUPĂ PILDA LUI CRISTOS

1. Fiul meu, am coborît din ceruri pentru mîntuirea ta; am luat asupra mea haina durerii și amărăciunii tale, nu pentru că ar fi trebuit s-o fac, ci din iubire; ca să înveți pilda resemnării și să poți purta fără crîcnire jugul suferințelor trecătoare. Căci, din clipa venirii mele pe pămînt și pînă în clipa morții mele de pe cruce, n-am fost scutit de nici o durere. Am fost lipsit de foarte multe bunuri pămîntești; am îndurat necontenit sudalme; am răbdat întristarea și ocara; răsplata faptelor mele bune a fost nerecunoștința: la minuni mi s-a răspuns cu blesteme, la învățături, cu ponegriri.

2. Pentru că în viața ta, Doamne, ai fost atît de răbdător - îndeplinind întru totul poruncile Tatălui tău - se cade ca și eu, păcătos bicisnic, să fac după voia ta, îndurînd cu resemnare - atît timp cît vei voi tu - jugul vieții acesteia iute destrămate, spre mîntuirea mea. Chiar resimțită ca o povară, viața aceasta a fost totuși înzestrată, prin darul tău, cu foarte multe merite; iar prin pilda ta și a sfinților tăi, sarcinile ei ne sînt mai ușor de purtat; mult mai dătătoare de îmbărbătare decît în vremea Legii Vechi, cînd poarta cerului rămînea zăvorîtă, iar drumul într-acolo învăluit în umbră; cînd atît de puțini se îngrijeau să caute împărăția cerurilor. Dar nici chiar ei, cei drepți și vrednici de mîntuire, nu puteau atunci - înainte de răscumpărarea plătită prin patima și preasfînta ta moarte -, să intre în cereasca împărăție.

3. O, cîte mulțumiri aș fi dator să-ți aduc pentru că mie și tuturor credincioșilor ai binevoit să ne arăți calea bună și dreaptă spre împărăția fără sfîrșit! Într-adevăr, viața ta a devenit calea noastră și, prin darul sfintei resemnări, ne putem acum îndrepta spre tine, cununa noastră. Dacă nu ai fi fost premergătorul și învățătorul nostru, cine s-ar fi încumetat să meargă pe asemenea cale? Și, vai, cît am fi fost cu toții văduviți, fără lămurita pildă arătată tuturora de tine. Dar încă ne lăsăm pradă lîncezelii, după ce am văzut atîtea semne și am ascultat atîta învățătură, ce ar fi fost dacă n-am fi avut lumina ta drept călăuză?


 

 

 

© 2003-2007 - ProFamilia.ro - sit recomandat de Conferinta Episcopilor Catolici din Romania
situl include materiale cu diverse drepturi de autor: va rugam să le respectati
navigarea pe acest sit presupune acordul cu conditiile de folosire