MEDITAȚII 

Imitațiunea lui Cristos
Thomas de Kempis

achizitionare: 23.06.2003; sursa: Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice București

Inapoi la cuprins Cartea a II-a: Povețe pentru luminarea lăuntrică

Capitolul III

OMUL BUN ȘI PAȘNIC

1. Mai înainte de orice, păstrează-ți cumpătul și pacea sufletului: mai apoi, vei fi în stare să dăruiești pacea și celor din jurul tău. Mai de ispravă este omul iubitor de pace decît cel avînd temeinică știință de carte. Omul robit patimilor, pînă și binele îl trage înspre rău, și lesne dă crezare celor rele. Omul bun și pașnic pe toate le întoarce spre bine. Cel ce trăiește cu statornicie în pace nu gîndește rău despre nimeni; spre deosebire de acesta, omul răscolit de nemulțumire e ros necontenit de bănuială și neîncredere; nu numai că el însuși nu se bucură de pace, dar nu dă pace nimănui. Tot mereu spune ceea ce nu ar trebui spus și uită să facă ceea ce, pentru binele lui cel mai mare, s-ar cuveni făcut. Ține într-una socoteala celor ce ar trebui făcute de ceilalți, trecînd în schimb cu vederea ceea ce ar avea, în primul rînd, el însuși datoria să facă. Rîvna propășirii s-o ai, deci, mai întîi pentru sufletul tău; abia după aceea, cu deplin temei, pentru aproapele tău.

2. Știi bine să găsești dezvinovățiri ca să pui într-o lumină cît mai bună faptele tale: în schimb de dezvinovățirile altora nici nu vrei să auzi. Mai drept ar fi pe tine să te învinovățești, iar pe fratele tău să-l ierți și să-l dezvinovățești. Dacă vrei să fii iertat, iartă și tu metehnele și cusururile altora. Dă-ți seama cît ești de departe de adevărata smerenie și dragoste, care nu se mînie și nu se amărăște decît numai pentru sine. Nu-i nici o ispravă să te porți frumos cu cei buni și cu cei blînzi; tuturor le sînt pe plac asemenea oameni, căci fiecare își iubește pacea și îndrăgește cu precădere pe cei cu care împărtășește vederi asemănătoare; un mare har și o faptă de bărbăție vrednică de toată lauda este, în schimb, să poți trăi în bună pace cu oameni aprigi și răi, cu cei neascultători, cu cei ce ni se așează mereu de-a curmezișul.

3. Sînt unii care își văd de treburile lor în bună pace și lasă totodată și pe ceilalți în pace. Și mai sînt și din aceia care nici nu se bucură de pace, nici nu dau pace altora; aceștia sînt o povară pentru ceilalți, și, mai mult încă, o povară grea pentru ei înșiși. Mai sînt însă și aceia care știu să-și vadă de ale lor în pace, străduindu-se în același timp să aducă și celorlalți pacea. Într-adevăr, toată pacea de care ne-am putea bucura în această viață sărmană stă mai curînd într-o smerită răbdare a celor potrivnice nouă decît în ocolirea piedicilor ce ni s-ar ivi în cale. Cel care știe mai bine să rabde se va bucura de pace mai mare. Biruindu-se pe sine, el este domn asupra lumii: e prietenul lui Cristos și moștenitorul cerului.


 

 

 

© 2003-2007 - ProFamilia.ro - sit recomandat de Conferinta Episcopilor Catolici din Romania
situl include materiale cu diverse drepturi de autor: va rugam să le respectati
navigarea pe acest sit presupune acordul cu conditiile de folosire