MEDITAŢII

STAŢIUNEA A NOUA
Isus întâlneşte femeile din Ierusalim

V/. Adoramus te, Christe, et benedicimus tibi.
R/. Quia per sanctam crucem tuam redemisti mundum.

Din evanghelia după sfântul Luca 23, 27-31

Îl urma şi o mare mulţime de popor şi de femei care-şi băteau pieptul şi-l plângeau. Întorcându-se către ele, Isus le-a spus: "Fiice ale Ierusalimului, nu mă plângeţi pe mine, ci mai degrabă plângeţi-vă pe voi şi pe copiii voştri. Căci, iată, vor veni zile în care veţi spune: «Fericite cele sterile, cele care niciodată n-au născut şi pieptul care n-a alăptat!» Atunci veţi începe să spuneţi munţilor: Cădeţi peste noi! şi colinelor: Acoperiţi-ne! Căci dacă aşa fac ei cu lemnul cel verde, ce se va întâmpla cu cel uscat?" Împreună cu el mai erau duşi doi răufăcători ca să fie ucişi.

MEDITAŢIE

Cortegiul condamnatului înaintează. Escorta: soldaţii şi o mână de femei în lacrimi, femei care au urcat din Galilea în cetatea sfântă împreună cu el şi cu discipolii. Îl cunosc pe acel om. Au ascultat cuvintele sale pline de viaţă, l-au iubit ca învăţător şi profet. Sperau ca el să elibereze Israelul (Lc 24, 21)? Nu ştim, dar acum plâng pentru acel om aşa cum se plânge după o persoană iubită, aşa cum el a plâns după prietenul Lazăr. El le asociază suferinţei sale, o lumină nouă luminează durerea lor. Glasul lui Isus vorbeşte de dreptate, dar cheamă la convertire; vesteşte dureri, dar ca durerile celei ce stă să nască. Lemnul verde va avea din nou viaţă şi cel uscat va avea aceeaşi soartă.

RUGĂCIUNE

Isuse, Regele slavei, încununat cu spini, cu chipul acoperit de sânge şi de scuipat, învaţă-ne să căutăm fără încetare chipul tău (Ps 27, 8-9) pentru ca lumina lui să ne lumineze calea (Ps 89, 15); învaţă-ne să-l descoperim sub trăsăturile omului marcat de boală, doborât la pământ de descurajare, umilit de nedreptate. Fă ca în ochii noştri să se întipărească trăsăturile chipului tău iubit; ai cărui luminoasă reflectare sunt "fraţii tăi mai mici" (Mt 25, 40), sacrament al prezenţei tale în mijlocul nostru. Isuse, însoţit pe dealul Căpăţânii de un cortegiu de femei ce plâng: ele au cunoscut chipul tău luminos, cuvântul şi harul tău.
R/. Ţie să-ţi fie laudă şi mărire în vecii vecilor.

Toţi:

Pater noster, qui es in caelis:
sanctificetur nomen tuum;
adveniat regnum tuum;
fiat voluntas tua, sicut in caelo, et in terra.
Panem nostrum cotidianum da nobis hodie;
et dimitte nobis debita nostra,
sicut et nos dimittimus debitoribus nostris;
et ne nos inducas in tentationem;
sed libera nos a malo.

Eia mater, fons amoris,
me sentire vim doloris
fac, ut tecum lugeam.

[ staţiunea X ]