Tu întrebi 

Răspunde pr. William P. Saunders
sursa: Catholic Herald

Cuprins CALEA SPRE PAPALITATE
pr. William P. Saunders

publicare în Catholic Herald: 17.03.2005
publicare pe ProFamilia: 29.03.200

În materialul anterior am început discuția despre procesul de alegere a Succesorului Sf. Petru, respectiv despre timp, loc și secretul alegerilor. Acum vom continua cu procesul efectiv de alegere a următorului Papă. Amintesc că citatele marcate cu RDG sunt din constituția apostolică "Romano Dominici Gregis" (1996), a Papei Ioan Paul al II-lea, în care a actualizat regulile privind Conclavele.

În prima zi a Conclavului, Cardinalii se întâlnesc dimineața pentru a celebra Sfânta Liturghie. Înainte de a începe deliberările, "doi clerici cunoscuți pentru doctrina, înțelepciunea și autoritatea lor morală" prezintă două meditații Cardinalilor despre problemele curente cu care se confruntă Biserica și despre nevoia de discernământ în alegerea succesorului Sf. Petru (RDG, nr. 13d). După-amiaza ei se reunesc în Capela Sixtină și invocă călăuzirea Duhului Sfânt. În timp ce se cântă Veni Creator, ei merg spre Capela Sixtină pentru a începe deliberările (RDG, nr. 50). În acea zi, are loc primul vot. Înainte de a începe procesul de votare, sunt alese trei grupuri de câte trei Cardinali: unul pentru a strânge voturile Cardinalilor bolnavi care stau în Casa Sf. Marta dar nu pot participa la sesiuni ("infirmarii"); altul pentru a supraveghea numărătoarea voturilor ("scrutătorii"); și altul pentru a verifica voturile și notele grupului anterior ("revizorii").

După prima zi, două voturi au loc dimineața și două după-amiaza. În timpul votării, Cardinalii electori sunt singuri. Pentru alegerea Papei este nevoie de două treimi din voturile Cardinalilor electori. Buletinele de vot sunt dreptunghiulare și tipărite cu textul "Eligo in Summum Pontificem" ("Aleg ca Pontif Suprem") în partea de sus, cu un spațiu mai jos, unde Cardinalul notează alegerea sa. După ce a ales, scriind de preferință astfel încât scrisul să nu îi poată fi recunoscut, Cardinalul împăturește de două ori buletinul.

Pe altarul Capelei Sixtine este pus un recipient acoperit cu un disc. În ordinea precedenței, fiecare Cardinal, cu buletinul său de vot, îl aduce la altar. Când este în fața altarului, el jură: "Îl chem martor pe Cristos Domnul care va fi Judecătorul meu, că votul meu este dat celui care cred, în fața lui Dumnezeu, că trebuie ales". Apoi pune buletinul de vot pe disc, și îl răstoarnă în recipient, se închină în fața altarului și se întoarce la locul său. Pentru Cardinalii ce nu sunt în Capela Sixtină, "infirmarii" aduc voturile. După ce ultimul Cardinal elector a votat, recipientul este scuturat de câteva ori pentru a amesteca voturile. Acestea sunt apoi numărate pentru a se verifica faptul că sunt atâtea câți electori sunt; dacă nu este așa, voturile sunt arse (RDG, nr. 68). Dacă voturile sunt câte trebuie, fiecare buletin de vot este despăturit, iar numele alesului este notat de primul "scrutător" (unul dintre cei trei Cardinali ce supraveghează votarea). Numele este apoi notat de al doilea "scrutător". În fine, al treilea "scrutător" citește cu voce tare numele alesului și îl notează și el. După citirea fiecărui buletin de vot, al treilea "scrutător" găurește hârtia cu un ac, prin cuvântul "eligo", astfel că la sfârșit toate voturile sunt pe un fir; capetele firului se leagă. Cardinalii electori își pot nota și ei numele celor aleși.

După ultimul vot, "scrutătorii" calculează voturile pentru fiecare nume ales. Dacă un Cardinal a obținut o majoritate de două treimi, noul Papă a fost ales. Trei alți Cardinali, "revizorii", certifică corectitudinea numărătorii. Buletinele de vot sunt arse (împreună cu notele luate în timpul votării), și un fum alb apare în aer deasupra Capelei Sixtine, anunțând mulțimea din Piața San Pietro că a fost ales un nou Papă. Dacă nici un Cardinal nu reunește majoritatea de două treimi, buletinele de vot și notele sunt arse cu paie umede (sau mai recent, cu substanțe chimice) pentru a provoca un fum negru, care dă de înțeles mulțimilor că nu s-a reușit alegerea unui nou Papă (RDG, nr. 70-71).

Dacă noul Papă nu a fost ales după trei zile, votarea este suspendată pentru o zi de rugăciune, de discuții și de îndemnuri spirituale. După aceea, dacă Papa nu a fost ales după alte șapte votări, are loc o altă pauză pentru rugăciuni, discuții și îndemnuri spirituale. Procesul poate fi repetat de alte două ori. Dacă Papa tot nu este ales, Cardinalii electori pot decide fie să accepte o majoritate absolută la următorul vot, sau să aleagă două nume care au primit cele mai multe voturi anterior și să accepte unul care primește o majoritate absolută (RDG, nr. 75-76).

Când un Papă a fost ales, decanul Colegiului Cardinalilor cere consimțământul celui ales: "Acceptați alegerea canonică a Dvs ca Pontif Suprem?" Să nu uităm că o persoană poate să refuze alegerea. Papa Ioan Paul al II-lea imploră însă în document: "Îl rog pe acela care va fi ales să nu refuze, din teama greutății funcției la care este chemat, ci să accepte cu umilință voința divină. Dumnezeu, care pune greutățile, îl sprijină cu mâna sa pentru ca să le poată duce. Cu sarcina grea care o primește, alesul este sprijinit de Dumnezeu pentru a duce slujirea la împlinire, primind tăria de a nu fi copleșit de responsabilitatea funcției sale" (RDG, nr. 86). Dacă persoana acceptă, este întrebată: "Cu ce nume doriți să fiți numit?" Maestrul celebrărilor liturgice papale și cei doi asistenți ai săi sunt apoi chemați; maestrul pregătește documentul ce certifică faptul că nouă Papă și-a acceptat funcția și și-a ales numele (RDG, No. 87).

Dacă noul Papă este deja Episcop, el devine Episcop al Romei și, ca succesor al Sf. Petru, posedă puterea deplină și supremă în Biserica Universală (RDG, No. 88). Dacă noul Papă nu este deja Episcop, el va fi consacrat imediat de Decanul Colegiului Cardinalilor. Aceste reglementări lasă deci spațiu ca cei din Conclav să aleagă pe cineva care nu face parte din Colegiul Cardinalilor, chiar și pe cineva care nu este Episcop (RDG, No. 88).

Tehnic vorbind, Conclavul se încheie când noul Papă și-a dat consimțământul. Când formalitățile sunt încheiate, Cardinalii electori se apropie de noul Papă și își exprimă fidelitatea și mulțumirea față de el. Noul Papă este îmbrăcat apoi cu veșmintele echivalente noii sale slujiri. (În paranteză fie spus, când se alege noul Papă, sunt pregătite dinainte trei seturi de veșminte - mici, medii și mari -, gata de a fi folosite până când noul Papă își va croi propriile veșminte.) Cardinalul Decan anunță pe oamenii din Piață "Habemus Papam" ("Avem un Papă"), iar apoi proclamă noul nume al Papei. Acesta apare în balcon și împarte binecuvântarea apostolică pentru prima oară ca succes al Sf. Petru (RDG, nr. 89).

După ceremonia solemnă a inaugurării pontificatului, Sfântul Părinte ia în posesie Bazilica San Giovanni in Laterano, Catedrala Romei (RDG, No. 92). Deși aceste reglementări par a fi foarte exacte, să nu uităm de rolul Duhului Sfânt. De-a lungul Conclavului, Cardinalii electori, în particular și împreună, imploră călăuzirea Duhului Sfânt. Acest ajutor divin a fost cel mai bine exemplificat la alegerea Papei Ioan Paul al II-lea. Cine ar fi crezut că Arhiepiscopul de 58 de ani de Cracovia, Polonia (pe atunci o țară comunistă, în spatele Cortinei de Fier și controlată de ateista Uniune Sovietică) va fi ales Papă? Nu se număra printre "papabilii" presei și nici printre oficialii Curiei Romane. Dar ce binecuvântare a fost el pentru Biserică. Cu adevărat, el va fi cunoscut cândva ca "Papa Ioan Paul al II-lea, cel Mare". De aceea să fim siguri că următorul succesor al Sf. Petru va fi ales sub călăuzirea Duhului Sfânt, pentru a conduce Biserica Catolică.

Pr. William Saunders este preot la parohia Fecioarei Speranței din Potomac Falls și profesor de catehetică și de teologie la școala Notre Dame din Alexandria, SUA.
 

 

 

© 2003-2007 - ProFamilia.ro - sit recomandat de Conferinta Episcopilor Catolici din Romania
situl include materiale cu diverse drepturi de autor: va rugam să le respectati
navigarea pe acest sit presupune acordul cu conditiile de folosire