Tu întrebi

CARDINALI, CONCLAVE ŞI NOUL PAPĂ
pr. William P. Saunders
publicare în Catholic Herald: 10.03.2005
publicare pe ProFamilia: 22.03.200

Recent, în mass-media s-au făcut speculaţii despre sănătatea Papei Ioan Paul al II-lea şi despre moartea sa. Când Sfântul Părinte va muri şi va merge în Rai, cum va fi ales următorul Papă? - un cititor din Sterling

Procedura pentru alegerea Papei a evoluat de-a lungul istoriei. În primele secole, clerul şi poporul Romei alegea succesorul dintre cei care în general lucraseră foarte aproape de anteriorul Papă. În 1059, Papa Nicolae al II-lea reglementează procesul alegerii Papei, declarând Cardinalii ca fiind electori papali. Mai recent, toţi Papii de la Papa Pius al X-lea (mai puţin Papa Ioan Paul I) au redefinit procesul electoral, în special Papa Paul al VI-lea în constituţia apostolică "Romano Pontifici Eligendo" (1975) şi Papa Ioan Paul al II-lea în constituţia apostolică "Romano Dominici Gregis" ("RDG") (1996). Papa Ioan Paul al II-lea declara: "Am fost foarte atent la formularea noii discipline pentru a nu mă îndepărta în esenţă de ceea ce tradiţia înţeleaptă şi venerabilă a stabilit deja."

Cardinalilor le este încredinţată responsabilitatea alegerii Succesorului Sfântului Petru (cf. Codului de Drept Canonic, nr. 34). În primul rând ei reprezintă cu toţii Biserica universală, venind din diverse ţări şi continente. În al doilea rând, fiecare Cardinal este legat de Dieceza de Roma, fiind fie titular al unei biserici din Roma, cu titlul de Cardinal diaconal sau Cardinal presbiteral; fie unul dintre cei şase Episcopi titulari ai scaunelor suburbane din Roma, sau ca unul dintre Patriarhii Bisericilor Răsăritene, fiecare cu titlul de Cardinal episcopal. În prezent, numărul Cardinalilor electori este 120. După cum Papa Ioan Paul al II-lea s-a exprimat: "În circumstanţele istorice actuale, universalitatea Bisericii este suficient exprimată de un Colegiu de 120 de electori, adică de Cardinali veniţi din toate părţile lumii şi din culturi foarte variate." Dar acei Cardinali care şi-au celebrat a 80-a zi de naştere până în ziua dinainte ca Scaunul Apostolic să devină vacant (prin moartea sau retragerea Papei în funcţiune) nu participă la alegerea noului Papă (cf. RDG, No. 33).

Astfel, când Papa moare se ţin nouă zile de doliu, în timpul cărora se celebrează ritualurile funerale corespunzătoare. Dacă nu există motive excepţionale, defunctul Papă va fi îngropat la 4-6 zile după moarte. După minim 15 zile, maxim 20 de zile, Cardinalii se reunesc la Vatican (nr. 37, 41). Ei stau la Casa Sf. Marta, un fel de "hotel" pentru oaspeţi situat în Vatican, aproape de Bazilica San Pietro. Deliberările şi votarea au loc în Capela Sixtină. Papa Ioan Paul al II-lea a decretat: "alegerile vor continua să aibă loc în Capela Sixtină, locul unde totul conduce spre conştientizarea prezenţei lui Dumnezeu" (să ne amintim că în Capela Sixtină regăsim "Judecata de Apoi" a lui Michelangelo). Conclavul trebuie să se desfăşoare fără nici o interferenţă din exterior. Doar persoanelor autorizate li se permite să aibă acces la Casa Sf. Marta şi în Capela Sixtină. Nimănui nu îi este permis să se apropie de Cardinali în timp ce călătoresc între cele două locaţii (nr. 43). Tuturor persoanelor neautorizate le este interzis să comunice cu Cardinalii, indiferent de tehnologie (nr. 45).

Întreg conclavul se află sub prevederea unui strict secret. Papa scria: "Confirm cu autoritatea mea apostolică datoria menţinerii secretului strict privitor la orice ţine direct sau indirect de procesul electoral." De aceea, Cardinalii electori depun un jurământ de respectare a regulilor promulgate în "Universi Dominici Gregis" şi de menţinere a secretului în timpul şi după alegeri "privitor la orice are legătură cu alegerea Pontifului Roman şi cu orice are loc în timpul alegerilor" (RDG, nr. 53). Cardinalilor le este interzis "să comunice - fie prin scris, telefonic sau prin orice mijloc de comunicare - cu persoane aflate în afara ariei unde au loc alegerile" (nr. 44, 53). Mai mult, Cardinalii nu au dreptul în timpul Conclavului să citească ziarele, să asculte radioul sau să se uite la televizor (şi evident, nici să îşi verifice emailurile). Orice violare a secretului va conduce la "pedepse majore", incluzând excomunicarea. (nr. 55). Înainte de alegeri, "au loc verificări atente, cu ajutorul unor persoane de încredere, pentru a se asigura faptul că în aceste arii nu există echipament audiovizual instalat în secret pentru înregistrare sau pentru transmitere în exterior" (nr. 51). "Toate instrumentele tehnice de orice tip, de înregistrare, reproducere sau transmitere a sunetului, imaginilor sau scrisului" sunt interzise (nr. 61).

Există motive serioase pentru aceste reguli stricte, în special în vremurile noastre cu mass-media instruzive şi cu paparazzi. Exemplul istoric care a inspirat multe dintre aceste reguli l-a oferit Conclavul din 1268. Când Papa Clement al IV-lea a murit în acel an, Cardinalii s-au întâlnit la palatul papal din Viterbo, Italia. Datorită măsurilor politice, nu au putut să se hotărască asupra viitorului Papă timp de trei ani. În final ei au fost "închişi" în Conclav (cuvântul Conclav vine din latinescul "cu cheie"). Dar nici aşa nu s-au putut hotărî cine să fie Papă. Oamenii au devenit atât de frustraţi de situaţie că au rupt acoperişul, lăsându-i pe Cardinali fără nimic deasupra capului, expuşi vremii. Cardinalilor li se dădea doar pâine şi apă. Într-un final, la 1 septembrie 1271, ei l-au ales ca succesor pe Papa Grigore al X-lea. De atunci, întâlnirea Cardinalilor pentru alegerea Papei este cunoscută sub numele de "Conclav".

Datorită acestui Conclav prelungit, al doilea Conciliu de la Lyons (1274) a hotărât ca pe viitor Cardinalii să fie "închişi" pentru a se elimina orice influenţare a alegerilor. Acelaşi Conciliu a hotărât ca, dacă Papa nu este ales în trei zile, Cardinalilor să nu li se dea decât o masă la amiază şi una seara; iar dacă Papa nu este ales după cinci zile, să nu mai primească decât pâine, apă şi vin. Aceste condiţii de viaţă motivau pe Cardinali să aleagă următorul Papă în timp util. Dar aceste stricte reglementări "alimentare" au fost abandonate ulterior.

Notă: Materialul va continua cu procesul efectiv de alegere a Succesorului Sfântului Petru.

Pr. William Saunders este preot la parohia Fecioarei Speranţei din Potomac Falls şi profesor de catehetică şi de teologie la şcoala Notre Dame din Alexandria, SUA.