Tu întrebi

VIII. Legea Divină: Porunca a opta

241. Ce ne pretinde porunca a opta?

Porunca a opta: "Să nu mărturiseşti strâmb împotriva aproapelui tău" ne îndeamnă la veracitate, sau sinceritate, adică acea virtute care constă în a ne arăta adevăraţi în faptele şi cuvintele noastre, respingând duplicitatea, simularea şi ipocrizia.

242. Mai sunt şi alte obligatii care ne revin în calitate de creştini?

În calitate de creştini trebuie să depunem mărturie despre Evanghelie cu acte şi cu cuvinte.

243. Care este suprema mărturie pe care o putem da despre credinţa noastră?

Mărturia supremă dată pentru adevărul credinţei este martiriul, care este şi actul suprem al virtuţii tăriei (41).

244. Ce ne interzice porunca a opta?

Porunca a opta interzice minciuna, vorbirea de rău şi calomnia, judecăţile şi suspiciunile temerare (sau nefondate).

245. Ce este minciuna?

Minciuna sau neadevărul constă în a spune falsul cu intenţie de a înşela. Ea este din natura sa întotdeauna ilicită chiar dacă în mod obişnuit devine gravă numai atunci când lezează în mod considerabil dreptatea sau caritatea.

246. Trebuie să spunem totdeauna întregul adevăr?

Nu este întotdeauna necesar, dimpotrivă, uneori este culpabil să spui întregul adevar, spre exemplu în cazul în care suntem tinuţi de secret. Dar una este să nu spui un adevar şi altceva este să spui un lucru fals.

247. Ce sunt vorbirile de rău şi calomnierile?

Vorbirea de rău sau defăimarea, constă în a pune public fără un motiv valid lipsurile adevarate, dar necunoscute, ale aproapelui, calomnia în schimb constă în referirea unor informaţii false care lezează bunul nume a cuiva.

248. Vorbirea de rău şi calomnia sunt păcate grave?

Calomnia este desigur mai gravă decât simpla vorbire de rău. Atât într-un caz cât şi în celălalt gravitatea trebuie să fie măsurată în funcţie de paguba produsă bunului nume al aproapelui, ţinând seama de asemenea că bunul nume este mai de valoare decât bunurile materiale.

249. Ce trebuie să facă cel care a comis asemenea păcate?

Ca în toate pacatele potrivnice dreptătii, cel ce a defăimat sau a calomniat nu este suficient să se pocăiască şi să se mărturisească, ci trebuie să repare şi daunele produse bunului nume al aproapelui.

250. Ce sunt suspiciunile şi judecăţile temerare?

Este vorba de suspiciune sau judecată temerară când fără un motiv raţional se suspectează sau se judecă aproapele ca şi cum ar fi comis o oarecare culpă morală.

251. Suspiciunile sau judecăţile temerare sunt păcate grave?

Este păcat grav numai atunci când i se atribuie aproapelui cu siguranţă şi fără fundament o lipsă majoră.

252. Care sunt îndatoririle autoritătii civile în privinţa acestei porunci?

Autoritatea civilă trebuie să garanteze o informare publică fondată pe adevăr pe libertate şi pe dreptate şi să prevada că prin mijloacele de comunicare socială să nu rezulte pagube moralitătii publice sau lezarea drepturilor personale ale cetătenilor.

253. Ce obţine cel care urmează cu fidelitate porunca a opta?

Cel care observă cu fidelitate porunca a opta ia în sarcină rolul ce îi compete ca creatură înzestrată cu suflet spiritual. Cum deci Dumnezeu guvernează creatura nu subjugându-o, ci atrăgându-o prin splendoarea sa cea mare, astfel omul drept participă la privilegiul de a se îndruma pe sine şi pe alţii nu cu aservirea ci cu lumina şi forţa pe care o emană adevărul.